Mai mulți ȘEFI din PORTUL Constanța n-au ce scrie în declarațiile de AVERE, că sunt SĂRACI!
Mai mulți ȘEFI din PORTUL Constanța n-au ce scrie în declarațiile de AVERE, că sunt SĂRACI!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestA trecut aproape jumătate din anul 2021, iar din compania portuară de stat a Constanței doar 13 persoane cu funcții de conducere și-au făcut publice până acum declarațiile de avere. Cei mai mulți din cei care și le-au făcut publice au... situații modeste.
Florin Goidea este director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța din decembrie 2020 și are o declarație potrivit căreia este mai degrabă o persoană cu o condiție materială modestă.
Florin Goidea
Goidea are un teren din 2010 de 300 mp în Palazu Mare și o casă de 182 mp ridicată pe acesta, iar din august 2020 nu mai deține nicio mașină, după ce și-a vândut BMW-ul către Ecaterina Savin cu 9.000 de euro. Directorul general al Portului Constanța nu are niciun leu în bănci, în schimb are de returnat un împrumut de 38.000 de euro contractat în 2010 de la BRD, probabil pentru achiziția imobilului din Palazu Mare. Florin Goidea a încasat în ultimul an 174.400 lei ca director general adjunct al APC și 3.471 lei ca director general, sume la care se adaugă 4.000 lei de pe urma Maritime Survey SRL și 3.500 lei de la Camera Deputaților. Goidea a mai câștigat 30.691 lei drept comisioane de la Omniasig, precum și dividende de 4.746 lei de la Accounting and Payroll Business SRL, firmă la care deține 9 părți sociale.
Dan Adrian Dugăiașu
Directorul adjunct, situație aproape la fel de modestă
Directorul general adjunct al APC din ianuarie 2021, Dan Adrian Dugăiașu afișează o situație materială aproape la fel de modestă. Dugăiașu deține alături de familie două terenuri intravilane în Constanța, de 170 mp, respectiv 370 mp, precum și două case, de 87 mp, repectiv 110 mp. Directorul general adjunct are două mașini în garaj- un Ford Fiesta și un Mercedes B Class, dar nu ține niciun ban în bănci și nici nu are vreo datorie. Dugăiașu a raportat pentru ultimul an venituri de 74.089 lei de la Nuclearelectrica și 73.599 lei de la APC, în timp ce soția sa a încasat 19.907 lei de la Policlinica Tomis din Constanța. Veniturile familiei sunt completate de alocația de 1.988 lei a fiicei lor. Din conducerea executivă de 7 directori a APC și-au mai depus până acum declarațiile de avere Iuliana Adina Baz, director Direcția Comercială și Doru Adrian Mihai, director Exploatare. Ceilalți directori- Daniela Șerban, directoarea Economică, Florin Laurențiu Chirilă, director Tehnic și Mihaela Alina Staetu, director Coordonator- nu și-au depus până la această dată declarațiile de avere, conform legii.
Iuliana Adina Baz, o avere ceva mai însemnată
Astfel, Iuliana Adina Baz este proprietara a două terenuri intravilane de câte 300 mp în municipiul Constanța, dar mai deține un teren agricol de 5 hectare în Botoșani și unul de 3,4 hectare în Viișoara- Izvorul Mare, județul Constanța. Baz are un apartament de 90 mp și două case de 80 mp, respectiv 90 mp, toate în municipiul Constanța și împarte cu soțul ei două BMW-uri.
Directoarea Baz deține bijuterii de 12.000 de euro și are alături de soțul ei peste 620.000 lei și 15.000 de euro în conturi bancare. Are însă și datorii la bănci- 516.000 lei și 75.000 de euro de returnat. La categoria venituri, Iuliana Adina Baz a încasat în ultimul an 169.721 lei de la APC, în timp ce soțul ei a adus acasă 73.727 lei de Universitatea Ovidius, 166.794 lei ca medic de la Spitalul Județean de Urgență Constanța, 30.615 lei de la Academia de Științe Medicale și încă 333.160 lei de la clinica privată Affidea. În plus, fiul lor a câștigat 66.000 lei ca medic rezident la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța.
Cât despre directorul Exploatare, Doru Adrian Mihai vine în siajul directorului general și al celui adjunct, afișând, de asemenea, o condiție materială cât se poate de modestă pentru funcția sa. Mihai are doar un teren intravilan de 430 mp în Tuzla și un BMW din 2005, iar aceasta este, practic, singura sa avere; potrivit declarației sale oficiale, nu are casă, conturi bancare, bijuterii sau orice alte bunuri. Directorul de exploatare al Portului Constanța a câștigat în ultimul an 125.987 de la APC, la care se adaugă 1.080 lei de la Școala Portuară Constanța.
Consiliul de Administrație
Trecem la cei 7 membri ai Consiliului de Administrație al Portului Constanța: Gabriela Murgeanu, Mihai Florin Mihail, Adrian Sorin Crizbășianu, Cristian Paris, Bogdan Constantin Enache, Constantin Chirilă și Cătălin Diaconu. Dintre aceștia, doar ultimul și-a depus până la această dată declarația de avere.
Cătălin Diaconu
Diaconu deține alături de soția sa două apartamente de 70 mp, respectiv 74 mp în București, iar cei doi conduc o Toyota Corolla și o Dacia Solenza. Au avut și o a treia mașină, pe care au vândut-o însă în 2020 către Mădălina Angelica Streche cu 7.000 de euro.
Cătălin Diaconu ține în bănci 1.500 de euro și 36.000 lei, dar are în schimb de returnat sume de-a dreptul impresionante, de aproape 700.000 de lei.
Cătălin Diaconu a declarat venituri de 104.934 lei de la Raiffeisen Bank, dar a avut grijă să le țină la secret pe cele încasate de la Franklin Templeton Investment Limited United Kingdom Sucursala București. Acestea trebuie să fie cât se poate de consistente, pentru că altfel nu știm de unde are Diaconu bani dea înapoi la bănci acele datorii uriașe. Soția sa a mai contribuit la veniturile familiei cu 12.757 lei de la Camera Deputaților, 650 lei ca stimulent de reinserție de la Agenția de Plăți și Inspecție Socială București, 56.360 lei drept indemnizație de creștere a copilului, plus 3.953 lei alocația de drept a copilului.
Cătălin Diaconu a trecut în declarația de interese faptul că este administrator atât la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, cât și la Compania Națională Aeroporturi București, dar nu a fost remunerate pentru nici una din aceste funcții.
Andreea POPA
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News