Mâncarea elevilor de la Castelu, asigurată de familia Caratană, implicată în dosarul „stăpânii de sclavi“

Programul pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 450 de unități de învățământ preuniversitar de stat pare să prindă contur și la Constanța… chiar și la câteva luni de la începerea anului școlar. Ocazia perfectă pentru firmele de profil să mai primească niște bani de la stat. Primăria comunei Castelu, spre exemplu, a oferit contractul societății Kit-Stef Alert SRL, deținută de Carmen Caratană, soția lui Mihăiță Caratană, unul din celebrii frați din localitatea Mihail Kogălniceanu, condamnați în dosarul ciobanilor ținuți în sclavie. Revenind la contract, acesta are o valoare de circa 1,6 milioane de lei, fără TVA.

foto cu rol ilustrativ

Primăria comunei Castelu a finalizat procedura privind acordarea unui suport aliment, tip sandvici, inclusiv fruct, pentru preșcolarii și elevii din cadrul Liceului Tehnologic ,,Dobrogea”. De masa copiilor se va ocupa societatea Kit-Stef Alert SRL, din comuna Mihail Kogălniceanu, deținută de Carmen Caratană, pentru suma de 1.676.160 de lei, fără TVA, echivalentul a 300.000 de euro. Kit-Stef Alert SRL a fost înființată în anul 2011 și are sediul pe strada Victoriei din comuna Mihail Kogălniceanu. Firma a fost înființată de Pletea Simona, Caratană Mihăiță și Caratană Carmen, cea din urmă fiind în prezent unic asociat și administrator.

foto cu rol ilustrativ

Vă reamintim că, pentru anul școlar 2023-2024, 13 școli din județul Constanța vor beneficia de programul „Masa caldă în școli“, fiind vorba despre unitățile de învățământ din Mihail Kogălniceanu, Crucea, Dobromir, Cuza Vodă, Mihai Viteazu, Castelu, Siliștea, Cerchezu, Poarta Albă, Fântânele, Dumbrăveni, Istria și Topalu.

Frații Caratană

Frații Caratană, spaima locuitorilor din Mihail Kogălniceanu

Mihăiți Caratană, poreclit Pufta, este unul dintre celebrii frați Catarană, din localitatea Mihail Kogălniceanu, care, din câte se pare, făceau legea în zonă. Nu există persoană care să poată spune că nu a auzit vreodată de „isprăvile” acestora, începând cu scandalurile din sediul Poliţiei, urmate de sechestrarea ciobanilor pe care i-au transformat în sclavi, apoi dosarul pentru fraudă electorală, când au fost acuzaţi că au mituit alegătorii în vederea sprijinirii în alegeri a un anumit candidat la primărie, iar lista poate continua.

Mihăiță Caratană a fost condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul intitulat generic „Stăpânul de Sclavi”, iar, de-a lungul timpului, a încercat, de mai multe ori să fie eliberat condiționat. Fără succes, de fiecare dată fiindu-i respinse cererile. La fel s-a întâmplat și pe 8.04.2022, când Judecătoria Tulcea (el fiind transferat la Judecătoria Tulcea) i-a respins cererea. Însă, decizia nu a fost definitivă, iar la contestație Tribunalul Tulcea a decis: „Admite contestaţia formulată de persoana privată de libertate Caratană Mihăiță. Desfiinţează sentinţa penală nr. 604/08.04.2022 a Judecătoriei Tulcea şi, rejudecând: Admite propunerea de liberare condiţionată a persoanei privată de libertate Caratană Mihăiță. Dispune liberarea condiţionată a persoanei privată de libertate Caratană Mihăiță din executarea pedepsei de 9 ani și 2 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 557/2018 a Judecătoriei Constanţa. În temeiul art 275 alin 3 C Pr Pen Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”. Amintim că Mihăiţă Caratană s-a ales, în 2016, cu 9 ani de închisoare, Cristian Şapte Enache cu 8 ani, Ion Vişan cu 8 ani şi 6 luni, Mişu Caratană cu 3 ani, Liviu Ghiorţu cu 6 ani şi 6 luni şi Mitrenga Dumitru cu 8 ani. Potrivit anchetatorilor, 14 ciobani au fost folosiţi ca sclavi de către inculpaţi, orice încercare de fugă a victimelor fiind sancţionată cu pedepse corporale. Totul a fost dat în vileag în urma unei razii a 200 de poliţişti şi jandarmi la fermele fraţilor Caratană, din localitatea Mihail Kogălniceanu. Ciobanii eliberaţi au povestit că unii fuseseră sechestraţi şi de trei luni, fiindu-le luate actele de către inculpaţi. Ei au mai spus că nu au fost plătiţi, iar cei care încercau să fugă erau bătuţi crunt. Caratană venea până în Gara Constanţa pentru a-şi recupera sclavii care încercau să fugă, unii ciobani fiind bătuţi şi săltaţi direct de pe peron.

Elisabeta Șapte și Mihăiță Caratană

Tată și fiică, judecați pentru falsuri

Ulterior, Mihăiță Caratană a fost trimis în judecată și pentru alte fapte. Acesta a fost acuzat de și trimis în judecată împreună cu fiica lui, Elisabeta Șapte, fost consilier local din partea Partidului Mişcarea Populară (PMP) şi preşedinte al acestuia la nivel local, ambii acuzaţi de falsuri în înscrisuri sub semnătură privată. Cei doi au fost trimişi în judecată în vara anului 2018, în urma unei plângeri penale, formulată de o persoană, Adriana Elena Alexe, care îi acuză de fals şi înșelăciune.

În mod concret, în acest dosar penal, în sarcina lui Mihăiţă Caratană s-a reţinut că, în anul 2013, a făcut un contract şi a falsificat semnătura bunicii reclamantei, pe care l-a dat fiicei sale pentru a-l înregistra la Primăria Târguşor, pe data de 15 mai 2013. În sarcina fiicei sale, Elisabeta Şapte, s-a reţinut că pe aceeaşi dată, s-a deplasat la primăria menţionată unde a înregistrat contractul de arendă nr. 5714/15.05.2013, cunoscând faptul că acesta este fals, a indus în eroare funcţionarii primăriei şi a solicitat o adeverinţă pentru o suprafaţă totală de 59 de hectare de teren agricol, incluzând în aceasta şi terenul de 10 hectare aparţinând Adrianei Alexe. Pentru această suprafaţă totală, Elisabeta Şapte a obţinut de la APIA o subvenţie în cuantum de 57255,36 lei, pentru anul 2013.