MApN: Proiect privind înfiinţarea Sistemului Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză (SNMlSC), care are ca scop, printre altele, pregătirea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu şi a autorităţilor naţionale de decizie pentru acţiune şi decizie în situaţii de criză.

Potrivit expunerii de motive, demersul are în vedere constituirea SNMISC, pregătirea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu şi a autorităţilor naţionale de decizie pentru acţiune şi decizie în situaţii de criză şi crearea bazei legale pentru emiterea acelor acte normative subsecvente referitoare la măsurile de prevenire şi răspuns la situaţiile de criză.

"Proiectul vizează crearea cadrului necesar pentru asigurarea managementului integrat al situaţiilor de criză şi stabileşte principiile şi regulile generale privind acţiunea unitară, pe plan naţional, a autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu, în scopul apărării şi promovării intereselor naţionale de securitate şi participării României la managementul crizelor pe plan internaţional, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu tratatele la care România este parte", se menţionează în document.

Conform proiectului, SNMISC reprezintă cadrul general prin care se asigură integrarea şi coordonarea, în mod unitar, la nivel naţional, a activităţilor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în managementul diferitelor tipuri de crize.

"SNMISC nu reprezintă o structură în sine, nu modifică şi nu aduce atingere organizării şi funcţionării sistemelor naţionale responsabile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de criză, reglementate prin legislaţia în vigoare", se mai arată în proiect.

Managementul integrat al situaţiilor de criză are drept scop coordonarea procesului de prevenire, pregătire, răspuns şi reconstrucţie, iar prin măsurile ce se instituie se asigură rezilienţa, la nivel naţional, a sistemelor ce pot fi afectate, au explicat iniţiatorii.

În esenţă, prin proiect se aduc o serie de aspecte de noutate în legislaţia naţională, precum:

- stabilirea situaţiilor de criză pentru care se asigură managementul integrat şi a autorităţilor responsabile de gestionarea acestora;

- definirea unor termeni precum: criza, criza în domeniul urgenţelor civile, criza în domeniul apărării, opţiunile de răspuns la criză, măsurile de răspuns la criză şi rezilienţa naţională;

- stabilirea principiilor privind acţiunea unitară, pe plan naţional, a autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniu;

- stabilirea platformelor interinstituţionale pentru managementul integrat al situaţiilor de criză;

- definirea autorităţilor/instituţiilor care sprijină prin asigurarea funcţionării sistemelor destinate identificării ameninţărilor şi factorilor de risc la adresa populaţiei, forţelor, obiectivelor şi infrastructurilor şi îndeplinirea sarcinilor şi măsurilor stabilite, potrivit responsabilităţilor stabilite prin legislaţia în vigoare;

- identificarea domeniilor pentru care se întocmesc şi se pun în aplicare planuri de continuitate încă din timp de pace, precum şi în toate etapele de gestionare a unei crize/crize potenţiale;

- definirea managementului integrat al situaţiilor criză: opţiunile şi măsurile de răspuns; stările de alertă instituite potrivit legii; stările excepţionale instituite sau declarate potrivit legii; contrasurprinderea şi contracararea agresiunii;

- stabilirea componentelor SNMISC:

* componenta de conducere şi coordonare (autorităţi de decizie) - Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi Guvernul României; autorităţile administraţiei şi instituţiile publice centrale şi locale cu responsabilităţi în materie;

* componenta de execuţie - ansamblul structurilor, resurselor umane şi mijloacelor specializate destinate implementării măsurilor stabilite de autorităţile de decizie;

* componenta de sprijin - ansamblul structurilor, resurselor umane, mijloacelor specializate şi sistemelor de senzori destinate realizării supravegherii şi avertizării, asigurării serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, resurselor materiale şi finanţării, precum şi realizării comunicării strategice şi în situaţii de criză;

- funcţionarea în cadrul Departamentului Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială a unui Centru de situaţii (SITROOM), destinat monitorizării situaţiei de securitate şi asigurării sprijinului decizional pentru Preşedintele României/comandantul forţelor armate;

- stabilirea responsabilităţilor autorităţilor şi instituţiilor cu rol de coordonare şi de sprijin pentru managementul integrat al situaţiilor de criză;

- stabilirea autorităţilor care aprobă planurile instituţiilor şi autorităţilor de management integrat al situaţiilor de criză;

- stabilirea fazelor procesului de management integrat al situaţiilor de criză la nivel naţional sincronizat cu procesul NATO de răspuns la criză şi cu mecanismele similare la nivel UE;

- stabilirea mecanismului interinstituţional: monitorizarea indicatorilor stabiliţi pentru identificarea ameninţărilor şi riscurilor/integrarea de către autoritatea/instituţia coordonatoare şi, în funcţie de situaţie, emiterea avertizărilor; declanşarea mecanismului interinstituţional pentru evaluarea situaţiei de criză, identificarea opţiunilor de răspuns la criză, planificarea/revederea planurilor şi executarea sarcinilor (răspunsul integrat);

- stabilirea rolului Guvernului României în coordonarea activităţii instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale pentru prevenirea şi coordonarea măsurilor de răspuns la crizele în domeniile: economic, energetic, financiar-bancar, sănătăţii publice şi social şi pentru elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de continuitate în domeniile rezilienţei naţionale.

Proiectul de lege mai prevede elaborarea ulterioară a Regulamentului de organizare şi funcţionare al SNMISC, care se aprobă prin hotărâre a CSAT.

"Acesta se referă în principal la: procesele prin care se realizează planificarea, organizarea, conducerea şi desfăşurarea acţiunilor, precum şi la interconectarea tehnică şi funcţională a centrelor operative sau operaţionale cu funcţionare permanentă sau temporară", se notează în document, potrivit agerpres.ro.