Margrethe Vestager: SUA şi UE trebuie să evite o cursă a subvenţiilor, pe fondul deficitului global de cipuri

Statele Unite şi Uniunea Europeană trebuie să evite o cursă a subvenţiilor în graba lor de a sprijini producţia de semiconductori, pe fondul deficitului global de cipuri, a avertizat vineri Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurenţă, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Margrethe Vestager

"Trebuie într-adevăr să evităm o cursă a subvenţiilor, care ne-ar dezavantaja pe toţi", a declarat Vestager într-un discurs rostit la Universitatea din Leuven, avertizând plătitorii de taxe că vor trebui să finanţeze proiectele.

"În actualele circumstanţe, ar putea fi o tentaţie la care să fie prea greu de rezistat pentru companiile care încearcă să învrăjbească guvernele pentru a vedea cine dă mai mult. Riscul, desigur, este ca plătitorii de taxe, americani sau europeni, să plătească nota de plată şi să obţină probabil foarte puţin de pe urma investiţiei", a afirmat oficialul UE.

Recent, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că Taiwan Semiconductor Manufacturing Co Ltd (TSMC), cel mai mare producător de cipuri pe bază de contact din lume, analizează un plan ce prevede investiţii cu zeci de miliarde de dolari mai mari decât a anunţat anterior în Arizona, SUA, la fabricile unde va produce cipuri, dar nu este foarte interesată de perspectivele unei uzine în Europa.

Compania din Taiwan răspunde astfel deficitului global de semiconductori care afectează în mod special producătorii auto, determinând autorităţile din Statele Unite şi Europa să subvenţioneze producţia.

TSMC anunţase în mai 2020 că va investi 12 miliarde de dolari pentru construcţia fabricii din Phoenix, Arizona. Producţia ar urma să înceapă în 2024.

Oficialii companiei dezbat acum dacă următoarea uzină ar trebui să fie o facilitate mai avansată, care să producă aşa numitele cipuri fabricate cu tehnologia de 3 nanometri (nm) comparativ cu tehnologia de 5 nm, mai lentă şi mai puţin eficientă, folosită la prima sa fabrică. O facilitate mai avansată ar putea costa între 23 şi 25 miliarde de dolari, susţin sursele.