Mecanismul prin care statul român a pierdut influența la Fondul Proprietatea merge... ca uns
Mecanismul prin care statul român a pierdut influența la Fondul Proprietatea merge... ca uns
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestStatul Român a pierdut influența asupra unor participații la niște companii strategice, cum ar fi Salrom, cum ar fi Portul Constanța sau aeroporturile. Fondul Proprietatea este un fond care s-a constituit în anul 2005, care trebuia să despăgubească persoanele expropriate în mod abuziv de regimul comunist. În fapt s-a creat un mecanism care nu și-a atins scopul, ba mai mult, a ajuns un mecanism scăpat de sub controlul autorităților române. Acționar a rămas statul, dar încetul cu încetul a devenit tot mai mic, dar totuși important. În timp, structura acționariatului s-a diversificat în actori instituționali români, în persoane fizice și chiar actori instituționali străini. Astăzi, Fondul Proprietatea este, practic, un fond de investiții închis și se comportă ca un fond privat.
În anul 2005, pe fondul apariției a tot mai multe despăgubiri pentru cei care fuseseră deposedați abuziv de bunuri în anii comunismului, statul român a creat Fondul Proprietatea care avea ca scop despăgubirea în bani a oamenilor.
Pentru că încă de la bun început a fost creat ca un fond investițional, statul român a început să vândă câte puțin din Fondul Proprietatea prin listarea la bursă. La vremea respectivă intrarea în Fondul Proprietatea a unor actori internaționali a fost oarecum ținută sub control, însă odată cu vânzarea acțiunilor, statul român nu a mai putut controla acest lucru.
Ajungem în anul 2025 când statul român mai deține puțin peste 40% din acțiunile la Fondul Proprietatea. Însă problema cea mai mare nu este asta, ci faptul că de la un Fond de peste 4 miliarde de euro în 2005, a ajuns astăzi să valoreze 400 de milioane de euro, și asta din cauza unor decizii proaste luate în timp.
Despre Fondul Proprietatea s-au spus în timp foarte puține lucruri și asta pentru că atât statul român cât și acționarii au preferat să zboare sub radar, iar deciziile luate să rămână în interior. Numai că în anul 2025, pentru prima oară, în media din România a fost rostogolită ideea că statul român a pierdut controlul în fața unor acționari minoritari care au reușit să coaguleze în jurul lor și alți acționari și să decidă cum vor evolua lucrurile.
Acesta este doar informația de fațadă care trebuia prezentată în media, pentru că în spate este cu totul altceva. Vorbim practic de o schimbare de conducere, tot cu aceeași oameni dar cu o orientare politică diferită de cea de până acum. Un fel de... „pleacă ai noștri, vin ai noștri“.
Astăzi Fondul Proprietatea este condus de către americanii de la Frank Tampleton care a rămas administrator până în aprilie 2026. Tocmai pentru că valoarea acestui fond, la nivel global, 400 de milioane de euro, este mică, s-a organizat un fel de concurs pentru a se stabili cine este noul administrator. La acest concurs au participat mai mulți și au fost selectați o asociere compusă din Roca 1Fp, firma Impetum Group, și un fond luxemburghez.
Aici trebuie să facem precizarea că potrivit unor surse, în spatele Roca1Fp se află un grup de firme puternice care au fost sfătuite de să se implice în preluarea acestui Fond de Bogdan Olteanu, fost consilier BNR. Ideea este că aceștia au fost selectați în urma unor proceduri riguroase, îndelungate, care au început în luna mai, însă și înainte s-au făcut o grămadă de verificări, iar câștigătorii ar fi trebuit practic să preia din aprilie 2026 Fondul și să îl ducă mai departe.
Pe 29 septembrie a avut loc Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor care a votat pentru anularea procesului de selecție. Adică a ceea ce se stabilise conform standardelor deja trasate de Fond. Inclusiv, și ce este cel mai grav, membrii comitetului reprezentanților au fost revocați în bloc.
Decizia privind selecția administratorului a fost întoarsă, în condițiile unei ezitări a statului, care era înregistrat în august ca acționar important prin Ministerul Finanțelor cu o participație de 11,57% din titluri, dar și a intrării în acționariat a unui nou jucător.
Asta se întâmplă pentru că luni, 29 septembrie, slovenii au reușit să facă practic o preluare ostilă și neașteptată a managementului Fondului Proprietatea, aducând în față cu scandal la adresa câștigătorilor Roca și Fondul Luxemburghez.
Acești sloveni care acționează concertat prin mai multe fonduri și care au depășit la finalul lunii august 5% din acțiuni au răsturnat practic o balanță într-un acționariat în care retailul românesc era majoritar.
Mai interesant, este că băieții ăștia au numit ca unic membru al consiliului reprezentanților un cetățean maghiar, Szarkany Istvan, care poate să facă ce vrea el cu Fondul Proprietatea.
Părerea specialiștilor este că acest proces ireversibil este un proces care nu poate fi atacat în instanță cu succes și care îi dă dreptul acestui Szarkany Istvan, apărut dintr-o pălărie a slovenilor, să gestioneze acest fond care are participații în companii strategice.
În ultimele șase luni, societatea românească a avertizat asupra existenței unui pericol de take over, vizavi, de data asta asumat și legal, a companiilor E.On Gaz și Napolact, mai recent. E.On Gaz a fost oarecum oprită datorită presiunilor mediatice. Mai vedem la Napolact, poate și acolo s-a blocat.
Surse bine informate ne-au declarat că, de fapt, schimbările la Fondul Proprietatea sunt orchestrate de cei din interior care doresc să îndrepte pe piste false media și alți acționari, în ideea de a face ceea ce își doresc. Mai grav este faptul că statul român a scăpat total de sub control Fondul Proprietatea care este acționar cu 20% în Portul Constanța, entitate pe care foarte mulți și-o doresc listată la bursă. Ca să înțelegeți și mai bine unde bat toate aceste modificări, gândiți-vă de ce Fondul Proprietatea a contestat în instanță preluarea Portului Giurgiulești din Republica Moldova de către Administrația Porturilor Maritime Constanța. Dar asta o să vă povestim într-un material în următoarele zile.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.5° Constanța 









.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)