Medic: În smântână se pune cretă, iar în miere se pune clei de oase!

Mare atenție la ce cumpărați! Cu siguranță mulți români își doresc să mănânce cât mai sănătos, însă, uneori, planurile pot fi date peste cap din cauza anumitor producători.

Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopchi rămâne la loc de cinste în domeniul alimentației din România, fiind cel care a început să vorbească despre nutriție.

Adevărul despre alimente. Este posibil să îți dai interesul să mănânci cât mai sănătos, însă eforturile tale pot fi în zahar din cauza unor producători, care „falsifică” alimentele.

Mâncărurile despre care crezi că sunt sănătoase în general, se pot transforma într-un real pericol din cauza aditivilor.

Orezul alb cu carne, cartofii prăjiți, prăjiturile si hamburgerii sunt doar câteva dintre alimentele pe care Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne-a sfătuit sa le evităm.

În cartea sa, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, prof. Mencinicopschi scria despre felul în care anumite alimente pot fi „falsificate”.

Laptele se „falsifică” prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor si prin amestecul diferitelor tipuri de lapte.

De asemenea, unii producători obișnuiesc să mascheze defectele sau să prevină alterarea cu ajutorul conservanților sau al substanțelor de neutralizare.

În smântână se adaugă, uneori, făină, gelatină, lapte bătut, albuș de ou si chiar creta sau gips, ne atenționează prof. Mencinicopschi.

Nici untul nu este întotdeauna „curat”

„Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe baza de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obținute din uleiuri vegetale sau din grăsime de peste dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untura de porc sau seu de vita”, spunea fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare.

Brânzeturile sunt modificate prin înlocuirea proteinelor din lapte cu proteine de origine animala, adică praf din albuș de ou, plasma sanguina, proteine vegetale din mazăre, cereale sau soia. În miere poți găsi îndulcitori, fie naturali, fie artificiali. De asemenea, mierea se îngroașă cu amidon, gelatină sau chiar cu clei de oase.

Te gândeai ca măcar carnea nu poate fi contrafăcută? Te-ai înșelat. Când pregătești o friptura la cuptor este posibil sa ții in mana carne dezosată mecanic.

Producătorii nu vor să piardă nimic, așa că ceea ce rămâne pe oase după dezosarea manuală este recuperat prin procedee mecanice.

Numai ca aceasta carne are o valoare biologica si microbiologica scăzută, după spusele prof. dr. Mencinicopschi. Mai mult, carnea provenita de la un animal este adesea amestecată cu cea de la alt animal.

Când cumperi carne de porc, gândește-te ca s-ar putea sa aibă în ea si bucăți provenind de la cal sau măgar. Carnea tocata, dar si carnații, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adăugarea de componente inferioare (șorici, tendoane, aditivi, soia, etc.), scrie doctorulzilei.ro.