Melodii proaste cu priză la public. Inepții muzicale transformate în hituri

O veche vorbă spune că gusturile nu se discută. Este valabil și în muzică, unde numeroase melodii fără valoare artistică au devenit hituri și cu cucerit topurile de profil, îmbogățindu-i pe autori.

De-a lungul anilor, numeroase melodii dintre cele mai ciudate, fără nici o noimă, au cucerit topurile de profil. Pe cât de proaste, pe atât de gustate de public, au fost difuzate de milioane de ori la radio sau pe posturile de televiziune. Ascultătorii le-au fredonat, le-au dansat și le-au ascultat la nesfârșit.

Unele piese devin hituri datorită repetitivității, care le face ușor de memorat. Altele câștigă ca glume, datorită umorului și situațiilor absurde pe care le prezintă. Videoclipurile exotice sau coregrafiile originale, ușor de imitat transformă cântecele în fenomene virale.

Este o demonstrație, dintre cele mai simple, că succesul comercial nu are legătură, întotdeauna, cu valoarea artistică. Melodii dezavuate de critici, ca fiind banale, lipsite de logică sau penibile au ajuns rapid la sufletul publicului și au cucerit topurile.

Melodii proaste devenite hit

O astfel de melodie este „Macarena”, lansată de trupa Los del Río în 1993. Este o melodie cu un refren repetitiv și o coregrafie simplă fără profunzime. A dat naștere unei adevărate mișcări sociale, datorită dansului cu care era asociată, ușor de executat pe toate ringurile din întreaga lume. Chiar și în aceste zile, după atâția ani, „Macarena” rămâne un simbol, fiind ascultată  dansată la petreceri, nu atât datorită valorii cât a ritmului.

O altă piesă care a rupt topurile în anii 2000, a fost „Who Let the Dogs Out?” a celor de la Baha Men. Refrenul strigat a iritat numeroși ascultători, însă piesa a fost un adevărat succes la public. Mai mult, a câștigat și un premiu Grammy. Criticii au considerat-o una dintre cele mai enervante melodii, dar succesul său comercial este de necontestat.

O altă melodie de succes, dar la fel de slabă din punct de vedere artistic este „Barbie Girl” lansată de trupa Aqua în anul 1997. Versurile parodice, interpretarea stridentă și estetica kitsch nu au împiedicat-o să devină un hit. Piesa a intrat în cultura pop, iar în prezent este considerată un simbol al superficialității.

Cum au evoluat hiturile în epoca internetului

Apariția și dezvoltarea platformelor sociale au schimbat industria muzicală. Aproape oricine își poate lansa o melodie, cu mijloace la îndemână, iar dacă are noroc, o poate transforma într-un succes. YouTube a luat loc televiziunilor cu profil muzical, platforma fiind accesibilă tuturor. Astfel, a crescut exponențial și numărul melodiilor proaste care s-au transformat în hituri de succes.

Un exemplu este „Friday”, lansat de Rebecca Black în 2011. Este considerată, de foarte mulți, drept cea mai proastă melodie pop din istorie. Versurile sale, naive și producția de calitatea îndoielnică i-au adus numeroase critici. Cu toate acestea melodia s-a viralizat și a ajuns un succes la nivel global. „Friday” a devenit un fenomen cultural, iar Rebecca Black a devenit un simbol a puterii de promovare a internetului.

O altă melodie la fel de proastă, dar cu un succes enorm, a fost „Gangnam Style”, lansată de PSY, în 2012. Melodia are un beat dansabil, dar succesul ei s-a bazat pe videoclipul absurd și pe coregrafia comică. Mulți au considerat-o o glumă muzicală, dar piesa a scris istorie. Gangnam Style a fost primul clip de pe YouTube care a depășit un miliard de vizualizări.

Un alt exemplu este „PPAP – Pen-Pineapple-Apple-Pen”, lansată de Piko-Taro, în 2016. Este o melodie de 45 de secunde cu versuri absurde. Nu iese în evidență cu nimic, dar a devenit virală pe rețelele sociale și a intrat în Cartea Recordurilor ca cea mai scurtă melodie din Billboard Hot 100.

Ce se întâmplă în industria muzicală românească

În România există mai multe melodii de calitate îndoielnică, dar care au cucerit publicul. Un asemenea hit este „Dragostea din tei”, a moldovenitlor de la O-Zone. Melodia are versuri naive, lipsite de sens, dar a devenit foarte apreciată datorită ritmurile repetitive. Este ascultată și pusă în cluburi atât în forma originală, cât și în versiunile remixate.

Există și alte piese ușurele cu versuri simple, multe realizate cu ajutorul unui computer de amatori, care cuceresc publicul. Linia melodică ușor de reprodus și refrenele insistente par a fi o rețetă garantată de succes.

Astfel de piese sunt difuzate pe radio și promovate pe TikTok și pe YouTube, reușind să urce rapid în trending. Criticii acuză o uniformizare a producției muzicale și o orientare exclusivă către algoritmi și reacții virale, nu către calitate artistică, dar cui îi pasă?, potrivit b1tv.ro.