Microplasticele din sticle de băuturi sau veselă se pot infiltra în creier

Oamenii de ÅŸtiinţă care investighează posibilele efecte ale microplasticelor asupra sănătăţii au descoperit unele rezultate iniÅ£iale îngrijorătoare într-un experiment preclinic, scrie news.ro.

Atunci când rozătoarele tinere ÅŸi bătrâne au băut fragmente microscopice de plastic aflate în suspensie în apa lor pe parcursul a trei săptămâni, cercetătorii de la Universitatea din Rhode Island au descoperit că urme de poluanÅ£i s-au acumulat în fiecare organ al micilori mamifere, inclusiv în creier. PrezenÅ£a acestor microplastice a fost însoÅ£ită, de asemenea, de modificări comportamentale asemănătoare demenÅ£ei la om, precum ÅŸi de modificări ale markerilor imunitari din ficat ÅŸi creier.

„Pentru noi, acest lucru a fost izbitor. Nu au fost doze mari de microplastice, dar în doar o perioadă scurtă de timp, am văzut aceste schimbări”, explică cercetătorul în neuroÅŸtiinÅ£e Jaime Ross. Nimeni nu înÅ£elege cu adevărat ciclul de viaţă al acestor microplastice în organism, aÅŸa că o parte din ceea ce au dorit să abordeze cercetătorii a fost legat de ce se întâmplă pe măsură ce organismul îmbătrâneÅŸte:„Este organismul mai susceptibili la inflamaÅ£ii sistemice cauzate de aceste microplastice pe măsură ce îmbătrânim? Poate corpul uman să scape de ele la fel de uÅŸor? Celulele umane răspund diferit la aceste toxine?”.

Este posibil ca rezultatele să nu se traducă direct la oameni, dar studiile care implică modele animale ca acestea reprezintă un prim pas esenÅ£ial în cercetarea clinică. Recent, oamenii de ÅŸtiinţă au descoperit că microplasticele se ascund în intestinul uman, circulă în sânge nostru, se adună adânc în plămâni ÅŸi se infiltrează până la placentă. În 2021, toxicologii au avertizat că viitoarele studii ar trebui să abordeze de urgenţă care este impactul acestor poluanÅ£i asupra sănătăţii umane, mai ales că expunerea este acum aproape imposibil de evitat, citează stiripesurse.ro.

În cadrul experimentelor recente, atât ÅŸoarecilor bătrâni, cât ÅŸi celor tineri li s-a administrat apă tratată cu microplastice din polistiren fluorescent.

Unora dintre ÅŸoareci li s-a dat, de asemenea, apă normală de băut, ca martor.Pe parcursul celor trei săptămâni de studiu, comportamentul ÅŸoarecilor a fost evaluat în mod regulat în cadrul unor teste în câmp deschis care încurajează comportamentul explorator.

De asemenea, aceÅŸtia au fost supuÅŸi unor teste de lumină-întuneric, care se bazează pe aversiunea naturală a rozătoarelor faţă de zonele puternic luminate.

În comparaÅ£ie cu grupul de control, ÅŸoarecii care au băut apă contaminată cu microplastic timp de trei săptămâni au prezentat schimbări comportamentale semnificative, schimbări care au fost deosebit de pronunÅ£ate în special în rândul ÅŸoarecilor mai în vârstă.

La finalul celor trei săptămâni, particule fluorescente roÅŸii de microplastice au fost găsite în fiecare tip de Å£esut pe care echipa l-a examinat: creier, ficat, rinichi, tract gastrointestinal, inimă, splină ÅŸi plămâni. De asemenea, materialele plastice se aflau ÅŸi în fecalele ÅŸi urina ÅŸoarecilor. Faptul că poluanÅ£ii au fost detectaÅ£i în afara sistemului digestiv sugerează că aceÅŸtia sunt supuÅŸi unei circulaÅ£ii sistemice. PrezenÅ£a lor în creier este deosebit de îngrijorătoare. Aceasta indică faptul că aceÅŸti poluanÅ£i potenÅ£ial toxici pot traversa bariera imunitară care separă sistemul nervos central de restul fluxului sanguin al organismului, ceea ce poate duce la probleme neurocognitive. Constatările se alătură unui alt studiu de la începutul acestui an care a descoperit microplastice în creierul ÅŸoarecilor la doar două ore după ce au mâncat o masă contaminată.

În 2022, un studiu similar a constatat, de asemenea, că microplasticele din polistiren ingerate se pot acumula în creierul ÅŸoarecilor, declanÅŸând inflamaÅ£ii ÅŸi afectându-le memoria.

TotuÅŸi, acest studiu nu a identificat nicio modificare comportamentală în rândul ÅŸoarecilor în timpul unui test în câmp deschis. În ciuda discrepanÅ£elor dintre rezultate, echipa susÅ£ine că este acum evident că microplasticele din polistiren pot ajunge în creierul mamiferelor ÅŸi pot exercita efecte dăunătoare după absorbÅ£ie. În studiul recent, ei au descoperit că o proteină numită GFAP, care susÅ£ine celulele din creier, a scăzut în abundenţă în urma ingerării de microplastice. „Oscădere a GFAP a fost asociată cu stadiile incipiente ale unor boli neurodegenerative, inclusiv cu modele de ÅŸoareci ale bolii Alzheimer, precum ÅŸi cu depresia”, spune Ross. „Am fost foarte surprinÅŸi să vedem că microplasticele ar putea induce o semnalizare modificată a GFAP”. Echipa intenÅ£ionează să investigheze aceste modificări îngrijorătoare în cercetări viitoare. Studiul a fost publicat în International Journal of Molecular Science.