Mihai Jurca sare în apărarea contractelor SAFE și atacă PSD: „Noi am adus banii. PSD ce aduce?”

Mihai Jurca, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, respinge criticile PSD privind contractele de achiziții militare finanțate prin programul european SAFE și susține că toate procedurile au fost derulate în baza aprobărilor legale. Într-o postare pe Facebook, oficialul afirmă că nu se opune verificării contractelor, dar acuză social-democrații de dezinformare și le cere să explice ce intenționează să facă în privința fondurilor europene disponibile pentru apărare.

Mihai Jurcă

Mihai Jurca susține că achizițiile efectuate prin programul SAFE au respectat legislația națională și regulamentele europene, fiind aprobate de instituțiile competente.

„Contractele SAFE s-au semnat pe baza aprobării CSAT, a Parlamentului și au fost făcute de fiecare minister în parte, pe baza regulamentului SAFE și a legilor noastre. Să fie verificate — nicio problemă. Transparența e în interesul programului, nu împotriva lui”, afirmă șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan.

Jurca susține că producătorii de armament sunt obligați contractual să investească în România

Unul dintre principalele argumente ale oficialului privește acordurile de cooperare industrială care însoțesc achizițiile militare.

Potrivit lui Mihai Jurca, acestea ar garanta că o parte importantă a producției și a banilor cheltuiți prin SAFE rămâne în economia românească.

„Pentru prima dată, contractele pentru echipamente militare sunt dublate de acorduri de cooperare industrială, care aduc obligații și penalități pentru producători dacă nu produc în România sau nu folosesc furnizori români într-un procent stabilit. Nu e o promisiune politică — e o clauză contractuală, cu penalități la neîndeplinire. Mașina de luptă a infanteriei va fi produsă în proporție de 40% în România. Navele pentru marină se construiesc integral în România, în șantier românesc”, susține Jurca.

Acesta invocă și exemplul Poloniei, țară care beneficiază de cea mai mare alocare prin programul SAFE.

„Acesta este exact mecanismul care ține banii în economia românească. Cine invocă Polonia ar trebui să știe că banii rămân acasă datorită acestor clauze, nu datorită discursurilor”, afirmă oficialul.

Atac la adresa celor care au vorbit despre dobânzi de 400 de milioane de euro lunar

Mihai Jurca respinge și afirmațiile potrivit cărora România ar urma să plătească dobânzi lunare uriașe pentru împrumuturile contractate prin SAFE.

Oficialul susține că o dobândă de 400 de milioane de euro pe lună ar fi incompatibilă cu condițiile de finanțare oferite prin mecanismul european.

„Și, fiindcă tot s-au aruncat cifre: «400 de milioane de euro pe lună dobândă» ar însemna 4,8 miliarde pe an, la un împrumut de circa 16,68 miliarde — adică o dobândă de aproape 29% pe an. NU există așa ceva la niciun împrumut european garantat de stat. Rata e de maximum 3% și perioada de grație de 10 ani. Calculele bat tot timpul gargara politică și minciunile aruncate fără nicio jenă”, transmite Jurca.

Potrivit datelor oficiale prezentate de Ministerul Apărării Naționale, mecanismul SAFE oferă împrumuturi cu o maturitate de până la 45 de ani, o perioadă de grație de 10 ani pentru rambursarea principalului și o dobândă de maximum 3%.

Aceste condiții sunt mai avantajoase decât cele la care România se poate împrumuta în mod obișnuit de pe piețele financiare, însă sumele accesate prin SAFE rămân împrumuturi, nu granturi europene nerambursabile. Statul român va trebui să suporte costurile finanțării și să ramburseze capitalul în condițiile acordului încheiat cu Uniunea Europeană.

Controversa Șantierului Naval Mangalia: Rheinmetall l-a cumpărat după ce a primit contracte prin SAFE

O altă temă abordată de Mihai Jurca este vânzarea Șantierului Naval Mangalia, tranzacție criticată recent de președintele PSD, Sorin Grindeanu.

Șantierul a fost adjudecat pe 9 octombrie 2026 de Rheinmetall Real Estate România SRL, companie din grupul german Rheinmetall, pentru aproximativ 138 de milioane de euro, fără TVA, în urma unei licitații organizate în cadrul procedurii de faliment.

Tranzacția a atras atenția inclusiv pentru că grupul german beneficiază de importante contracte militare finanțate prin SAFE, între care un program pentru construirea a patru nave militare destinate României.

Sorin Grindeanu a criticat mecanismul prin care România contractează împrumuturi europene pentru achiziții militare de la o companie care ulterior achiziționează șantierul unde vor fi construite navele.

Mihai Jurca respinge însă interpretarea liderului PSD și susține că achiziția șantierului s-a realizat din fonduri private, printr-o procedură legală.

„Șantierul Mangalia s-a vândut de la o firmă privată la alta, printr-o procedură aprobată de judecătorie. Întrebarea reală nu este cine a cumpărat acum, din bani privați, un șantier aflat în faliment ca să construiască nave pentru armata română — ci cum a ajuns acel șantier în faliment, pe vremea unei asocieri păguboase pentru statul român și pentru angajați”, afirmă oficialul.

Acesta insistă că relansarea activității ar trebui privită drept o oportunitate pentru industria românească, nu ca un motiv de critică.

„Șantierul e în faliment, iar oamenii nu mai au unde munci. E rău că cineva își asumă relansarea lui? Sau deranjează că se face fără intermediari?”, întreabă Jurca.

Guvernul a prezentat anterior cumpărarea șantierului drept un rezultat al negocierilor purtate în cadrul programului SAFE, afirmând că atribuirea contractelor a fost condiționată de angajamente privind investițiile în industria națională de apărare.

Jurca provoacă PSD să explice ce va face cu alte 20 de miliarde de euro disponibile prin SAFE

În finalul mesajului, Mihai Jurca mută disputa în zona responsabilității viitoarei guvernări, în care PSD urmează să aibă un rol important.

Oficialul susține că social-democrații trebuie să explice dacă vor continua să utilizeze mecanismul european pentru modernizarea Armatei Române.

„Iar acum întrebarea pe care PSD o ocolește: după ce a atacat SAFE din toate părțile, ce va face cu cele aproape 20 de miliarde de euro pe care Comisia le mai are disponibile pentru SAFE?

Ne trebuie sisteme anti-dronă și apărare antiaeriană?

Ne trebuie autostrăzi care pot fi și coridoare militare?

Ați asumat creșterea procentului din PIB pentru apărare — de unde vin banii, oare nu sunt buni banii ieftini din SAFE?”, întreabă Jurca.

Suma de aproximativ 20 de miliarde de euro invocată de acesta reprezintă fonduri rămase disponibile la nivelul programului european, care ar urma să poată fi redistribuite între statele participante, și nu o alocare deja garantată României.

Mihai Jurca își încheie intervenția cu un nou atac politic la adresa PSD: „Aliații americani și europeni ne cer să ne întărim apărarea, nu să o blocăm. Noi am adus banii și clauzele care țin producția în țară. Rămâne o singură întrebare: PSD ce aduce?”

Context: România a contractat 16,68 miliarde de euro prin SAFE

România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat finanțării investițiilor în apărare și infrastructură strategică.

Acordul de împrumut a fost aprobat de Parlament prin Legea nr. 167/2026, iar la 26 august România a primit o primă tranșă de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Din totalul finanțării, aproximativ 9,53 miliarde de euro sunt destinate înzestrării Armatei Române, 4,2 miliarde de euro infrastructurii rutiere cu utilizare duală, civilă și militară, iar aproximativ 2,8 miliarde de euro altor structuri din sistemul național de apărare.

Programul SAFE a fost negociat și implementat în perioada Guvernului Bolojan, în care Mihai Jurca a condus Cancelaria premierului.

Disputa privind contractele de apărare se suprapune peste schimbarea majorității guvernamentale și pregătirea instalării Guvernului Luca Niculescu, susținut de PSD, potrivit știripesurse.