Mihai Teodorescu, papagalul de serviciu al marilor tunuri din Portul Constanța (V)

Episodul de azi din odiseea rușinoasă a Portului Constanța nu mai lasă loc de dubii, scuze sau interpretări. Curtea de Conturi a pus degetul pe rană și a constatat oficial ceea ce în interior se știa, dar se ascundea sub hârtii și semnături formale. Nerespectarea prevederilor legale privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu nu este un accident, ci o stare de fapt. Un mecanism care ar fi trebuit să blocheze ilegalitatea a funcționat ca decor. Controlul financiar preventiv, ultima redută înainte de prejudicierea banului public, a fost golit de conținut. În Portul Constanța, legea nu a fost încălcată din greșeală, ci din obișnuință. Iar nota de plată se vede acum clar, negru pe alb, în concluziile unui audit devastator.

Mihai Teodorescu

Cu siguranță nu sugerăm ca administrarea unui port de asemenea dimensiuni ar fi ușor în vreun fel, dar concluziile Curții de Conturi ne arată din păcate, o administrație care pare să fi confundat gestionarea unui obiectiv strategic cu improvizația. Documentele analizate scot la iveală o succesiune de decizii luate superficial, fără fundament economic solid și fără respectarea cadrului legal. Portul Constanța nu este o firmă de apartament, ci un nod vital pentru economia națională, iar acest detaliu pare să fi fost uitat complet.

Contracte estimate din pix, nu din piață

Primul mare derapaj vizează determinarea valorii estimate a contractului pentru serviciile de întreținere a liniilor de cale ferată din port. Valoarea de peste 1,7 milioane de lei fără TVA a fost stabilită printr-o notă internă care invocă procente de majorare fără nicio ancoră reală în date oficiale. Creșteri de 10% aici, 15% dincolo, aplicate selectiv, fără explicații și fără documente suport.

Facsimil din raportul Curții de Conturi

Legea este clară și nu lasă loc de interpretări creative. Valoarea estimată trebuie să fie realistă, documentată și să reflecte evoluția pieței. Inflația, costurile materialelor, manopera, modificările legislative – toate trebuie analizate și argumentate. În acest caz, însă, procentele par mai degrabă rezultatul unei aproximări comode decât al unei analize riguroase.

Datele oficiale ale INS, BNR și EUROSTAT confirmă creșteri semnificative ale costurilor în perioada 2022–2023. O ajustare de aproximativ 15% ar fi fost perfect legală și justificată dacă ar fi fost susținută cu documente. Problema nu este procentul, ci lipsa justificării. Când statul cheltuie bani publici, „merge și așa” nu este o opțiune.

Facsimil din auditul Curții de Conturi

Mai grav, în nota justificativă nu apare valoarea contractului similar aflat în vigoare, deși acesta este chiar punctul de referință invocat. O omisiune care nu poate fi trecută la capitolul neatenție, ci la cel al încălcării flagrante a regulilor de achiziție publică.

Legi ignorate, reguli bifate formal

Curtea de Conturi constată fără echivoc încălcarea Legii 98/2016, a Legii 99/2016 și a hotărârilor și ordinelor subsecvente. Aceste acte normative nu sunt recomandări, ci obligații. În Portul Constanța, însă, ele par să fi fost tratate ca simple sugestii administrative.

Consecința directă a acestei abordări este denaturarea valorii estimate a contractelor, cu efecte asupra competiției și asupra cheltuirii eficiente a banilor publici. Chiar dacă, în acest caz, achiziția a fost deja finalizată și nu mai produce efecte, precedentul rămâne extrem de periculos.

Faptul că auditorii notează sec că „nu se mai impun alte recomandări” nu este o absolvire morală, ci o constatare procedurală. Răul a fost deja făcut, iar sistemul care ar fi trebuit să îl prevină a eșuat lamentabil.

Control financiar preventiv doar pe hârtie

Partea a doua a raportului este însă mult mai gravă și lovește în miezul problemei. Controlul financiar preventiv propriu, instrumentul-cheie de protecție a patrimoniului public, nu și-a atins scopul. Mai exact, nu a funcționat.

Au fost constatate prejudicii semnificative aduse bugetului companiei, ceea ce demonstrează că operațiuni nelegale sau neregulate au trecut nestingherite de filtrul CFPP. Identificarea și blocarea acestor operațiuni ar fi trebuit să fie misiunea principală a acestui control. În realitate, el a fost inexistent sau pur formal.

Facsimil din raportul Curții de Conturi

Mai mult, la nivelul CN APM SA Constanța nu au fost implementate și aplicate normele metodologice privind angajarea, lichidarea și plata cheltuielilor, deși acestea erau prevăzute explicit în deciziile interne. O contradicție absurdă între ce scrie în proceduri și ce se întâmplă în practică.

Faptul că se invocă OMFP 1792/2002, deja abrogat, arată un haos administrativ greu de justificat. Actualizarea normelor nu este un detaliu birocratic, ci o obligație elementară într-o instituție care gestionează fonduri publice uriașe.

Responsabilități diluate, prejudicii reale

Auditul merge până la a afirma că identificarea cauzelor reale ale acestor abateri depășește chiar și atribuțiile echipei de control. Tradus în limbaj simplu, situația este atât de gravă și de încâlcită încât responsabilitățile sunt difuze, iar mecanismele de decizie opace.

Contextul este cu atât mai alarmant cu cât vorbim despre securitatea Portului Constanța, obiectiv strategic de interes național. Aici nu este vorba doar despre bani, ci despre siguranță, infrastructură și credibilitatea statului român.

Recomandările Curții de Conturi sunt ferme: verificarea atribuțiilor de serviciu, analiza modului de acordare a vizei CFPP, implementarea completă și corectă a normelor privind plățile. Sunt măsuri de bun-simț care ar fi trebuit să existe deja.

Concluzia finală a auditului este devastatoare: neconformitatea este generalizată. Nu vorbim despre o eroare punctuală, ci despre un sistem care funcționează defectuos din temelii.

Portul Constanța nu suferă de lipsă de reguli, ci de lipsă de respect față de ele. Iar până când controlul financiar preventiv va fi mai mult decât o ștampilă aplicată mecanic, odiseea rușinoasă va continua, cu costuri plătite, inevitabil, de toți.

Vom reveni!