Ministerul Educației vrea directori de școli pregătiți pentru călătoria în spațiu. Proba de competențe a trimis o treime din candidați acasă

Concursul pentru postul de director și director adjunct în grădinițe, școli și licee a dat serioase bătăi de cap candidaților. Și nu pentru că nu ar fi fost pregătiți, ci pentru că Ministerul Educației a dorit ca prin acest concurs să pregătească cadrele didactice pentru călătoria în spațiu. Proba de competențe, prima din cele trei probe, s-a dovedit a fi o probă măcel așa cum au spun chiar cadrele didactice participante. Și nu vorbim doar de cele care au picat proba ci și de cele care au trecut ca prin miracol de ea. Printre cei care au picat această probă se numără directori cu greutate de la unități de învățământ de prestigiu din țară. La Constanța, mai mult de o treime din candidați nu au trecut această probă. Iar dintre cei care au trecut, anumiți itemi au fost rezolvați prin metoda... dat cu banul.

Concursul pentru ocuparea funcției de director

Concursul anunțat de Ministerul Educației pentru posturile de director și director adjunct la grădinițe, școli și licee a fost perceput ca un semnal pozitiv din partea cadrelor didactice care au considerat că în sfârșit Ministerul Educației a înțeles cât de importantă este ocuparea acestor posturi prin concurs, nu prin numiri provizorii.

Numai că speranța profesorilor s-a transformat într-un adevărat măcel așa cum spun chiar cei care au participat la acest concurs, fie că vorbim despre cei care au promovat sau despre cei care au picat.

Prima probă, cea a competențelor, s-a dovedit de fapt o probă care, în mare parte, nu are nicio legătură cu ceea ce înseamnă conducerea unei unități de învățământ. Profesorii glumeau între ei și spuneau că cei care vor reuși să treacă peste cele trei probe vor fi pregătiți și pentru călătoria în spațiu, nu doar pentru a conduce o școală.

Concursul pentru ocuparea funcției de director

Proba competențelor a avut 20 de itemi pe care candidații trebuiau să-i rezolve în doar 60 de minute. Profesorii spun că foarte mulți dintre cei 20 de itemi necesitau mai mult de 3 minute de rezolvare, motiv pentru care aceștia spun că au folosit regula datului cu banul. Unora le-a ieșit și au luat nota de trecere, altora nu și au picat.

Colegiul cadrelor didactice a făcut o analiză amănunțită a acestei prime probe, analiză conform căreia reiese că s-a asistat la o probă-măcel, care a avut ca unic scop să trimită acasă un număr impresionant de candidați. Și exact asta s-a întâmplat. Potrivit datelor oficiale, după prima probă rata de promovabilitate a fost de 69% cu o medie națională de 6,45, un procent și o medie catastrofal de mică pentru un concurs de selecție managerială.

„Testul a combinat calcule de procente, bugete, proporționalitate inversă (muncitori/zile), medii ponderate și matrice logice complexe.

Niciunul dintre acești itemi nu măsoară capacitatea reală a unui director de a conduce o școală, de a avea o viziunea strategică, atragerea de fonduri, scrierea de proiecte, gestionarea crizelor sau construirea unui climat școlar bazat pe încredere.

Favorizarea profilului real, pentru un profesor de matematică/fizică, calculele sunt instinctive. Pentru un profesor de profil umanist, învățător sau educator, rezolvarea mintală a unor astfel de ecuații sub stres reprezintă un efort cognitiv disproporționat“, spun cei de la Colegiul Cadrelor Didactice,

Viciile de procedură și condițiile ostile din săli

Candidații spun că din cele 60 de minute oficiale, cel puțin 10 minute s-au pierdut cu procedura greoaie de completare și hașurare a pătratelor mari pe foaia A3. Rămân doar 50 de minute efective (2,5 minute/item). Deși antetul spunea că itemii pot fi rezolvați pe ciornă, candidaților nu li s-au oferit foi de ciornă și li s-a interzis desfacerea broșurii pentru a folosi verso-ul. Profesorii au fost obligați să facă adunări, scăderi de sute de mii de lei și deducțiuni de logică exclusiv în minte sau pe margini minuscule de pagină.

„Existența unui astfel de concurs-măcel își găsește explicația în două ipoteze care se potențează reciproc:

A. Miza Politică și Controlul Teritorial (Mecanismul Detașărilor).

Un director cu concurs are mandat de 4 ani, stabilitate și independență.

Un director numit prin detașare în interesul învățământului de către Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) depinde în fiecare an de pixul inspectorului general și de susținerea politică.

Lăsarea a peste 60% dintre școli fără directori plini menține întreaga rețea școlară dependentă de numirile politice temporare.

B. Incompetența și Amatorismul Administrativ:

Preluarea nefiltrată a unor teste psihometrice/corporatiste de tip GMAT, fără nicio pilotare prealabilă pe un eșantion reprezentativ de cadre didactice.

6. Impactul Asupra Sistemului

Fie că e vorba de intenție sau neglijență, efectul este devastator:

Se alungă profesioniștii: Profesorii valoroși refuză să mai participe la o „loterie” concepută ca o umilință publică.

Se perpetuează interimatul, școlile rămân conduse de directori provizorii, vulnerabili la presiuni.

Se adâncește cinismul: Se transmite mesajul că meritocrația este o simplă bifă pe hârtie“, au spus profesorii participanți la concurs.

Două dintre victimele concursului pentru ocuparea funcției de director

Și mai interesant este faptul că în urma acestei prime probe, printre cei care au picat se regăsesc și profesori cu vechime respectabilă, directori ai unor unități de învățământ de prestigiu. Ionela Neagoe, director la Liceul „Gheorghe Lazăr“ din București, cel mai prestigios liceu din țară, este una dintre victimele concursului-măcel organizat de Ministerul Educației.