Ministra de Externe încearcă să stingă scandalul repatrierii, dar explicațiile ridică noi întrebări

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a publicat un mesaj amplu pe Facebook în care încearcă să clarifice controversele legate de repatrierea românilor din Orientul Mijlociu și acuzațiile potrivit cărora fiica fostului premier Victor Ponta ar fi fost exclusă dintr-o operațiune de evacuare organizată de statul român.

Oana Țoiu

Postarea vine după ce în spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora o minoră ar fi fost lăsată în afara transportului de evacuare, iar ministrul de Externe ar fi fost implicat în decizie. În mesajul său, Oana Țoiu respinge categoric aceste afirmații și susține că procedurile MAE au fost respectate.

În același timp, explicațiile oferite de ministru ridică mai multe întrebări de logică și consistență, deoarece unele formulări par să răspundă unei acuzații diferite de cea discutată public sau conțin ambiguități privind modul în care a fost gestionat cazul minorului invocat.

Oana Țoiu: „Zborul a fost complet ocupat”

Ministra începe mesajul prin a sublinia succesul operațiunilor de evacuare organizate de România, precizând că un zbor din Oman a adus în țară peste o sută de români.

„Zborul de evacuare din Muscat a ajuns astăzi cu bine pe Otopeni cu 127 de cetățeni români la bord și a fost primul zbor organizat de România prin Mecanismul European de Protecție Civilă”, a scris Oana Țoiu.

Potrivit acesteia, operațiunea face parte dintr-un efort mai amplu al autorităților române de a repatria cetățeni blocați în regiune după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

„Cu acest zbor, numărul de cetățeni care s-au întors în România din Orientul Mijlociu a depășit borna de 1.000 de persoane”, a afirmat ministrul.

În continuare, Oana Țoiu a precizat că locurile din avionul Muscat–Otopeni au fost ocupate integral.

„Zborul Muscat-Otopeni care a aterizat azi a fost complet ocupat pe locurile destinate României”, a transmis ministrul, susținând că informațiile potrivit cărora ar fi existat locuri neocupate sunt „false”.

Disputa privind cazul unei minore

Cea mai sensibilă parte a mesajului vizează cazul fiicei lui Ponta, despre care s-a afirmat că ar fi fost exclusă din operațiunea de evacuare.

Oana Țoiu susține că la nivelul Ministerului Afacerilor Externe nu există dovezi că o astfel de cerere ar fi fost înregistrată pe canalele oficiale.

„Cetățenii români s-au înregistrat în prealabil în bazele de date anunțate de Ministerul Afacerilor Externe de la începutul crizei și la adresa de mail oficială a consulatului. Pe aceste canale nu a putut fi identificată cererea de asistență a părinților pentru minora neînsoțită”, a scris ministrul.

Totuși, în același mesaj apare și o formulare care sugerează că autoritățile consulare știau de existența cazului.

„Consulul a fost cel care a menționat că, în afara informărilor oficiale de până atunci, are și cazul special al unei minore neînsoțite”, a precizat Oana Țoiu.

Această formulare ridică o întrebare logică: dacă nu exista o solicitare identificată în sistemele MAE, rămâne neclar prin ce mecanism cazul ajunsese totuși cunoscut consulului.

„Nu a fost dat jos niciun minor din avion”

Ministra respinge explicit afirmațiile potrivit cărora minorul ar fi fost exclus din transportul de evacuare.

„Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare”, a scris Oana Țoiu.

Formularea răspunde însă unei acuzații diferite de cea vehiculată public. În discuția publică nu s-a afirmat în principal că minorul ar fi fost dat jos din avion, ci că nu ar fi fost inclus pe lista de evacuare sau în transportul către zbor.

Prin urmare, declarația combate o situație diferită de cea invocată de criticii MAE.

Ministra: „Nu am cerut modificarea deciziilor”

Oana Țoiu insistă că nu a intervenit în stabilirea listei de pasageri pentru zborul de evacuare.

„Nu am cerut modificarea niciuneia dintre deciziile anterioare de alocare și nici nu am pus nicio întrebare ce implică nume și prenume ale pasagerilor sau nume și prenume ale părinților acestora”, a transmis ministrul.

Această formulare reprezintă o negare foarte specificăm ministrul spune că nu a cerut modificarea deciziilor, însă nu clarifică dacă a existat o discuție privind cazul sau dacă a exprimat opinii despre modul de aplicare a regulilor.

În același mesaj, Țoiu spune că a cerut consulului să verifice dacă toate cazurile vulnerabile au fost contactate.

„Am întrebat însă dacă echipa din teren a reușit să includă pe toată lumea din criteriile stabilite, dacă a reușit să sune la toate cazurile medicale semnalate și dacă mai avem cunoștință despre alte grupuri de copii”, a precizat ministrul.

Deciziile ar aparține procedurilor

O altă idee centrală din mesajul publicat de Oana Țoiu este că deciziile privind evacuările sunt luate pe baza unor reguli procedurale și nu prin intervenții individuale.

„Trebuie să se asigure că regulile stabilite și deciziile comunicate anterior în cadrele oficiale sunt respectate, căci încrederea cetățenilor este vitală într-o situație de criză”, a transmis ministrul.

În acest context, responsabilitatea pentru stabilirea listei finale apare atribuită procedurilor și echipelor din teren, fără ca mesajul să clarifice explicit cine ia decizia finală în astfel de situații.

„Minora avea opțiuni de repatriere”

În finalul mesajului, ministrul afirmă că persoana invocată în spațiul public ar fi avut alternative de întoarcere în țară.

„Zborul de evacuare gratuit nu a avut modificări, din informațiile pe care le am, față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora neînsoțită a avut la dispoziție încă de ieri opțiuni sigure de repatriere”, a scris Oana Țoiu.

Formularea nu precizează însă în ce constau aceste „opțiuni sigure”, dacă era vorba despre zboruri comerciale sau despre alte variante de evacuare.

Mesajul ministrului încearcă astfel să închidă disputa politică apărută în jurul operațiunilor de repatriere, dar explicațiile oferite lasă încă deschise mai multe întrebări privind modul concret în care a fost gestionat cazul minorei, citează stiripesurse.ro.