Ministrul Economiei se roagă de operatorii din Horeca să nu mai facă evaziune fiscală. Video

Turismul este un pilon economic important pentru România — și cu atât mai mult pentru Constanța, oraș-port de coastă și poartă spre stațiuni celebre precum Mamaia, Eforie sau Vama Veche. Contribuția sectorului la PIB-ul național este sub lupa decidenților și a operatorilor de pe litoral: conform estimărilor pentru anul 2024, turismul a adus aproximativ 5,6% din Produsul Intern Brut al României, apropiindu-se de nivelurile dinaintea pandemiei, dar rămânând totuși clar sub potențialul vizibil în alte țări europene.

Ministrul Economiei, Irineu Darău

Într-un moment în care industria ospitalității își trage sufletul după crize succesive — pandemie, inflație și schimbări legislative — declarația ministrului Economiei, Irineu Darău, despre menținerea cotei de TVA, de 11 %, în turism a stârnit rumoare:

„TVA-ul din turism, și voi lupta pentru asta, să rămână așa. Și aș spune să rămân așa garantat până în 2028. S-a făcut un efort în turism și în Horeca.

Cred că trebuie să rămână așa, dar am un asterix. Rog pe oricine ne ascultă din turism să contribuie la diminuarea evaziunii fiscale în această zonă. Pentru că statul poate exista și poate păstra taxele, nivelul taxării, în condițiile în care se colectează bani la buget.

E foarte important să fim corecți unii cu alții, să facă și statul efort, să scadă cheltuieli, să păstreze taxele constante, dar și oamenii care sunt într-o branșă să își plătească dările corect, pentru că altfel ne furăm căciula unii altora.”

Liniștirea TVA-ului și realitățile turismului

Pe hârtie, promisiunea unui TVA stabil până în 2028 sună ca o gură de oxigen pentru hotelieri, restaurante și agenții de turism — mai ales în Constanța, unde sezonul de vară definește economia locală. Dar un aer de scepticism nu poate fi ignorat: industria turistică românească încă se zbate să iasă din criză, iar diversele statistici recente arată o evoluție modestă sau, în unele perioade, chiar ușoară scădere a sosirilor de turiști și a înnoptărilor.

Festivalul Național de Muzică Ușoară "Mamaia"

În plus, România rămâne sub media altor țări la nivelul cheltuielilor turistice pe cap de vizitator și la impactul total al turismului asupra economiei — unde media în UE se apropie de 10% din PIB, semnificativ peste cât reușește sectorul nostru.

Scandaluri și realizări: o balanță fragilă

Turismul românesc nu e străin de controverse. De la scandaluri legate de evaziune fiscală până la critici privind infrastructura și serviciile din stațiuni, sectorul a avut parte de atât reproșuri, cât și de succese. Unele investiții au modernizat capacitatea de cazare, iar evenimente de profil atrag sporadic atenția națională, dar greu se rupe bariera care să transforme potențialul în performanță durabilă.

Telegondola Mamaia

Mai mult, cifre precum evoluția numărului de turiști și cheltuielile acestora sugerează realități complexe: unele perioade de creștere sunt conduse mai mult de scumpiri decât de un aflux real de turiști, iar atragerea vizitatorilor străini — care aduc mai multe venituri în economie — rămâne un obiectiv delicat.

Evaziunea fiscală: problema și apelul

Ministrul Darău aduce în discuție un subiect sensibil: evaziunea fiscală în HoReCa. Apelul său către operatorii din turism de a contribui la diminuarea evaziunii fiscale este, fără îndoială, bine intenționat — dar cum interpretăm această solicitare? E naiv să credem că simpla siguranță a cotei de TVA va rezolva exodul operatorilor către soluții “în afara registrului”? Probabil nu.

Antreprenorii care respectă legea vor continua să o facă — dar mult depinde de cât de „insuportabile” devin taxele în ansamblu, de birocrație și de presiunea economică generală. Iar pentru cei care, până acum, au ales alte căi, nu e deloc clar că un apel moral îi va transforma peste noapte în cetățeni model. În acest sens, apelul ministrului rămâne deschis interpretărilor.

Turismul românesc se află într-un moment de răscruce: promisiuni politice, cifre care oscilează și un sector fragilizat de realități economice dure. TVA-ul stabil până în 2028 poate fi o ancoră de stabilitate pe hârtie, dar efectul său real depinde de mult mai mult decât de o declarație ministerială. Investițiile inteligente, infrastructura competitivă și reducerea evaziunii fiscale rămân imperative — iar fără acestea, turismul riscă să rămână într-un soi de linie de plutire, daca nu chiar recesiune lentă.

Turismul românesc rămâne prins între promisiuni politice și realități economice care nu mai pot fi cosmetizate. Menținerea TVA-ului la un nivel suportabil este doar o piesă dintr-un puzzle mult mai complicat, în care statul și operatorii HoReCa trebuie să găsească un echilibru echitabil și funcțional. Dacă acest echilibru nu va fi atins, ambii riscă să se confrunte cu o realitate cruntă: un boicot tacit al consumatorilor, care se conturează deja de câțiva ani, pe fondul prețurilor ridicate, al serviciilor inegale și al neîncrederii generale. Iar într-o astfel de ecuație, pierzătorul final nu va fi doar industria, ci și bugetul statului pe care acesta mizează.

Video: