Ministrul Vîlceanu a discutat cu comisarul european pentru Concurenţă despre utilizarea finanţărilor PNRR

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, contribuţiile pentru instrumentele financiare destinate sectorului privat şi reglementările referitoare la schemele de ajutor de stat în domeniul energetic au fost principalele subiecte discutate, marţi după-amiază, la Bruxelles, de ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, şi comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.

Dan Vîlceanu, Margrethe Vestager

Sursa foto: Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene / facebook.com

Conform unui comunicat al MIPE, remis AGERPRES, comisarul european a apreciat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este ambiţios, echilibrat pe recomandările specifice de ţară şi investiţiile necesare pentru realizarea acestora.

În cadrul discuţiilor, ministrul Vîlceanu a explicat necesitatea ca instrumentele financiare să rămână la fel de atractive chiar şi în perspectiva aplicării regulilor privind ajutorul de stat, prevăzute în PNRR şi a solicitat o decizie a Comisiei.

"România a colaborat îndeaproape cu serviciile Comisiei Europene şi Fondul European de Investiţii pentru a finaliza negocierile pe marginea Acordului de contribuţie privind instrumentele financiare pentru sectorul privat. Semnarea documentului reprezintă îndeplinirea unuia dintre indicatorii (milestone) pentru care România urmează să solicite rambursarea de fonduri în prima cerere de rambursare în cadrul PNRR. Reamintim faptul că aceasta urmează să fie trimisă Comisiei în mai 2022.

În ceea ce priveşte schemele de ajutor de stat în domeniul energetic, reprezentantul MIPE a solicitat clarificări privind modul în care viitoarele reglementări, mai flexibile, pot fi aplicate în cadrul apelurilor finanţate în cadrul PNRR", se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, tot în zona PNRR, a fost abordată tema reducerilor sumelor acordate statelor membre care au avut performanţe economice peste cele anticipate la momentul alocărilor iniţiale. România ar putea înregistra o corecţie financiară de circa 1,5 miliarde euro.

Cei doi oficiali au mai discutat şi despre progresul înregistrat în două reforme importante cuprinse în PNRR, respectiv reforma pensiilor şi digitalizarea.