Modificare la Codul Rutier: reguli noi pentru utilizarea farurilor pe timpul zilei

În plenul Camerei Deputaților de săptămâna viitoare urmează să fie supus votului un proiect de modificare a Codului Rutier menit să contribuie la creșterea gradului de siguranță a circulației pe drumurile publice.

Măsură suplimentară pentru siguranța rutieră

Inițiativa vizează modificarea alineatului 2 din articolul 44 al Codului Rutier prin introducerea obligativității utilizării farurilor de către șoferi pe timpul zilei pe drumurile naționale.

„În circulația pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe cele naționale europene (E) conducătorii de autovehicule și tractoare agricole sau forestiere sunt obligați să folosească și în timpul zilei luminile de întâlnire sau luminile pentru circulația diurnă”, prevede acest articol în momentul de față. Prin modificare vor fi incluse și drumurile naționale, așa-numitele DN-uri, chiar și cele care nu au și statut de drumuri europene.

Inițiatorul, deputatul Nicolae Petrețchi, susține că este necesară modificarea întrucât ponderea DN-urilor în numărul total al drumurilor publice rămâne una importantă, iar creșterea gradului de siguranță este necesară și în cazul acestora. De asemenea, Petrețchi invocă faptul că, în alte țări europene, obligativitatea utilizării farurilor nu ține seama de tipul de drum.

„Considerăm că prezenta inițiativă legislativă se înscrie în procesul continuu de implementare a legislației europene (…) Venind în sprijinul participanților la trafic, făcându-i să observe în timp util autovehiculele care se deplasează pe drumurile naționale ceea ce, pe de o parte, va reduce numărul accidentelor, iar pe de alta, va mări siguranța rutieră din țara noastră”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

Aplicabilitate extinsă a obligativității folosirii farurilor

La prima vedere, proiectul ar putea părea redundant în condițiile în care cele mai utilizate drumuri naționale au statut de drum european, iar automat șoferii sunt obligați să pornească farurile și pe timpul zilei. Însă România are o rețea densă de drumuri care nu sunt catalogate ca drumuri europene și care leagă localități relativ mari.

De exemplu, DN 12A leagă Miercurea Ciuc de Onești având o lungime de 112 kilometri, fiind unul dintre principalele drumuri de legătură dintre Transilvania și Moldova. În continuare acestuia există DN11A, pe traseul Onești – Adjud – Bârlad, cu o lungime de 90 de kilometri. Practic, se poate ajunge din centrul țării până la marginea de est mergând doar pe drumuri naționale.

Alte exemple sunt DN 15D (Piatra Neamț – Roman – Vaslui, 119 kilometri), DN 18 (Baia Mare – Borșa – Iacobeni, 221 kilometri), DN 2A (Urziceni – Slobozia – Constanța, 205 kilometri), DN 7C „Transfăgărășanul” (149 kilometri), DN 2D 9 (Târgu Secuiesc – Focșani, 116 kilometri) ș.a.m.d.

Până să ajungă în pragul votului final de la Cameră, proiectul de lege a avut un parcurs destul de sinuos. A fost depus încă din februarie 2020, însă Senatul l-a respins trei luni mai târziu. După ce a ajuns la Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, a stat aproape un an la sertar până când a fost primit punctul de vedere al Guvernului. Executivul și-a arătat susținerea față de acest proiect, singurele observații fiind legate de eliminarea unor termene tranzitorii astfel încât legea să poată intra în vigoare imediat după adoptarea de Parlament și promulgarea de către președinte.

Pe ordinea de zi a plenului a fost pus prima dată în luna septembrie, însă a fost votul efectiv a fost amânat în mod repetat întrucât comisiile sesizate pe fond nu au reușit să elaboreze raportul, deși termenul de depunere a acestuia a fost depășit cu doi ani, potrivit fanatik.ro .