Modificări semnificative în Codul Penal pentru violența în familie

Astăzi, 22 mai 2017, ora 16:00, solicitarea de modificare a Codului Penal depusă de Asociația Necuvinte întră în dezbaterea Comisiei Juridice din Camera Deputaților după un an de blocaje (701plx/2015)

Pe data de 18 martie 2015, Asociația Necuvinte cu sprijinul juridic al firmei de avocatură Țuca Zbârcea &Asociații și a mai multor senatori și deputați din formațiuni politice diferite, a depus o solicitare de modificare a Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, respectiv articolele 193 “Loviri și alte violențe” și 194 “Vătămare corporală”, și anume reducerea numărului de zile de îngrijiri medicale necesare ca statul să se poată sesiza din oficiu, de la 90 de zile cât sunt în prezent, la 30 de zile.

Subliniem că infracțiunile prevăzute la art. 193/NCP – “Loviri sau alte violențe” reprezintă aproximativ jumătate din faptele penale sesizate în domeniul violenței intrafamiliale în fiecare an.

Astfel, din statisticile obținute de la Inspectoratul General al Poliției Române în legătura cu persoanele și infracțiunile prevăzute de Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, reies următoarele:

În anul 2013, din totalul de 23.090 fapte penale sesizate, 6.282 au fost încadrabile la art. 193/NCP;

În anul 2014, din totalul de 28.2014 fapte penale sesizate, 11.937 au fost încadrabile la art. 193/NCP;

În anul 2015, din totalul de 33.317 fapte penale sesizate, 15.705 au fost încadrabile la art. 193/NCP;

În anul 2016, din totalul de 35.202 fapte penale sesizate, 18.500 au fost încadrabile la art. 193/NCP;

Mai mult decât atât, numărul condamnărilor în cazurile care au ca obiect principal sau secundar art. 193/NCP, se situează undeva la aproximativ 5% din totalul faptelor penale sesizate în acest sens, ceea ce ne arată o disfuncționalitate majoră de protejare a cetățenilor victime ale unor astfel de infracțiuni și de respectare din partea statului român a Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității.

În luna martie a acestui an, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat raportul de activitate cu privire la anul 2016. Extras din acest raport (pagina 22): "Atrage atenţia numărul mare de infracţiuni grave comise între membrii familiei (omor, viol, loviri sau alte violenţe şi vătămare corporală), ceea ce impune cu necesitate acţiuni de prevenire din partea autorităţilor şi a organizaţiilor neguvernamentale." Pentru mai multe detalii, raport integral: http://www.mpublic.ro/…/files/PDF/raport_activitate_2016.pdf

Gradul de pericol social al unei anumite clase de infracțiuni reclamă măsuri concrete din partea justiției pentru diminuarea acestuia și protecția victimelor. Faptul că din punct de vedere al infrastructurii/ logistic, penitenciarele/ centrele de deținere din România necesită îmbunătățiri este o problemă distinctă, care nu înlătură imperativul protecției victimelor acestor violențe și implicit al societății. Pentru această problemă distinctă, credem că eforturile ar trebui direcționate spre problemele de infrastructură (construirea de noi centre/ recondiționarea altor construcții etc.), soluția nu poate fi scăderea rigorii cu care se apreciază existența și modul de sancționare al unei infracțiuni.

În acest sens, jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului ne oferă nenumărate decizii de penalizare a statelor membre, în favoarea victimelor care condamnau lipsa de reacție a sistemelor de impelmentare a legii pe motivul de a nu supraaglomera penitenciarele. În final precizăm că România este singura țară din Uniunea Europeană care calculează gravitatea faptelor prevăzute la acest articol în zile de îngrijiri medicale.