REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.6° Constanța Mie., 18 Nov. 2026
Anul XX Nr. 7647
12.6° Constanța Miercuri, 18 Noiembrie 2026 Anul XX Nr. 7647
 

Moment istoric în explorarea spațiului: Sonda spațială Voyager 1 a ajuns la o zi-lumină de Pământ

Moment istoric în explorarea spațiului: Sonda spațială Voyager 1 a ajuns la o zi-lumină de Pământ

A.F. 18 noiembrie 2026 | 19:21 167

Sonda spațială Voyager 1, lansată de NASA în urmă cu aproape cinci decenii, a atins miercuri, 18 noiembrie 2026, o performanță fără precedent în istoria explorării spațiale: a ajuns la o distanță de o zi-lumină de Pământ, echivalentul a aproximativ 25,9 miliarde de kilometri. Este primul obiect construit de oameni care ajunge atât de departe de planeta noastră. Performanța înseamnă că un semnal radio transmis de pe Pământ are nevoie acum de 24 de ore pentru a ajunge la sondă, iar un eventual răspuns necesită alte 24 de ore.

Moment istoric in explorarea spatiului: Sonda spatiala Voyager 1 a ajuns la o zi-lumina de Pamant

Potrivit calculelor NASA, Voyager 1 a atins acest prag miercuri, la ora 05:16:07, ora coastei de est a Statelor Unite (12:16:07, ora României). În acel moment, distanța dintre sondă și Pământ era de aproximativ 25.902.068.356 de kilometri, adică exact distanța pe care lumina o parcurge în 24 de ore.

Evenimentul marchează o nouă etapă în una dintre cele mai spectaculoase misiuni științifice din istorie. Lansată la 5 septembrie 1977, Voyager 1 continuă să se deplaseze prin spațiul interstelar cu o viteză de aproximativ 61.000 de kilometri pe oră, deși echipamentele sale au fost proiectate într-o perioadă în care omenirea abia începea explorarea planetelor îndepărtate.

Reprezentanții NASA precizează că momentul atingerii pragului a fost stabilit prin calcule privind traiectoria sondei. Confirmarea prin recepționarea unui semnal de la Voyager 1 necesită aproximativ o zi, având în vedere distanța uriașă la care se află aparatul, relatează Reuters.

Un mesaj transmis de pe Pământ ajunge la Voyager 1 abia după 24 de ore

Noua distanță schimbă fundamental modul în care poate fi înțeleasă comunicarea cu această sondă spațială. Undele radio, prin care NASA transmite comenzi și primește informații științifice, călătoresc cu viteza luminii, de aproximativ 300.000 de kilometri pe secundă.

Chiar și la această viteză, un mesaj transmis acum către Voyager 1 ajunge la destinație după 24 de ore. Dacă sonda ar transmite imediat un răspuns, acesta ar ajunge pe Pământ după alte 24 de ore.

Prin urmare, un schimb complet de mesaje între NASA și Voyager 1 durează cel puțin 48 de ore, fără a include timpul necesar procesării comenzilor.

Pentru comparație, lumina parcurge distanța dintre Pământ și Lună în aproximativ 1,3 secunde, iar lumina Soarelui ajunge pe Pământ în aproximativ 8 minute și 20 de secunde. În cazul planetei Neptun, lumina are nevoie de aproximativ patru ore pentru a ajunge la Pământ, în funcție de poziția celor două corpuri cerești.

O misiune începută în 1977, care a depășit toate așteptările

Voyager 1 a fost lansată de la Cape Canaveral, Florida, la 5 septembrie 1977, într-o perioadă în care NASA pregătea explorarea marilor planete gazoase ale Sistemului Solar.

Sonda a fost trimisă inițial să studieze Jupiter și Saturn, beneficiind de o configurație favorabilă a planetelor, care a permis folosirea gravitației acestora pentru accelerarea și modificarea traiectoriei.

În martie 1979, Voyager 1 a trecut pe lângă Jupiter, transmițând imagini spectaculoase ale planetei și sateliților săi. Observațiile au contribuit la descoperirea activității vulcanice de pe Io, unul dintre sateliții lui Jupiter, precum și la identificarea unui inel subțire în jurul gigantului gazos.

În noiembrie 1980, sonda a ajuns în apropierea lui Saturn, unde a studiat inelele și mai mulți sateliți, inclusiv Titan. Ulterior, și-a continuat călătoria către regiunile exterioare ale Sistemului Solar.

Deși a fost lansată cu 16 zile după Voyager 2, prima sondă a urmat o traiectorie mai rapidă, devenind cel mai îndepărtat obiect construit vreodată de omenire.

Voyager 1 a intrat în spațiul interstelar în 2012, dar nu a părăsit complet Sistemul Solar

Un alt moment istoric al misiunii a avut loc la 25 august 2012, când Voyager 1 a traversat heliopauza, limita heliosferei, regiunea dominată de vântul solar și de câmpurile magnetice asociate Soarelui.

Astfel, Voyager 1 a devenit prima sondă spațială care a pătruns în mediul interstelar, unde poate măsura direct particulele, undele de plasmă și câmpurile magnetice din afara heliosferei.

Există însă o distincție științifică importantă: intrarea în spațiul interstelar nu înseamnă că sonda a părăsit complet Sistemul Solar. Dacă acesta este definit prin întinderea regiunii aflate sub influența gravitațională a Soarelui, inclusiv Norul Oort, Voyager 1 se află încă în interiorul său.

Traversarea regiunii exterioare a Norului Oort va necesita, potrivit estimărilor NASA, zeci de mii de ani.

NASA încearcă să mențină în viață sonda, după aproape 50 de ani de funcționare

Deși Voyager 1 continuă să transmită informații, misiunea se confruntă cu dificultăți tehnice tot mai mari.

Sonda este alimentată de generatoare termoelectrice cu radioizotopi, care transformă căldura produsă prin dezintegrarea plutoniului în energie electrică. Puterea disponibilă scade cu aproximativ patru wați în fiecare an.

Pentru economisirea energiei, NASA a fost nevoită să oprească treptat majoritatea instrumentelor științifice.

În aprilie 2026, inginerii au dezactivat instrumentul destinat măsurării particulelor încărcate cu energie redusă. Voyager 1 a rămas astfel cu două instrumente științifice active: unul care măsoară câmpurile magnetice și altul care detectează undele de plasmă.

În septembrie, NASA a finalizat o nouă operațiune de economisire a energiei, denumită informal „Big Bang”, prin înlocuirea simultană a trei dispozitive cu alternative care consumă mai puțin curent. Măsura a permis prelungirea funcționării instrumentelor științifice.

Misiunea a trecut și printr-un nou incident în octombrie, când contactul cu Voyager 1 a fost pierdut temporar. Semnalul sondei a reapărut pe 20 octombrie, după aproximativ 48 de ore, iar comunicațiile au fost restabilite.

Potrivit Reuters, specialiștii NASA estimează că măsurile recente de economisire a energiei ar putea permite continuarea comunicațiilor cu Pământul încă trei-patru ani.

Ce spun oamenii de știință despre noul record

Suzanne Dodd, managerul proiectului Voyager la Jet Propulsion Laboratory (JPL), a descris atingerea pragului de o zi-lumină drept o realizare extraordinară, pe care nu se aștepta să o vadă în timpul vieții sale profesionale.

Dodd a explicat că Voyager 1 continuă să furnizeze observații importante despre mediul interstelar. Una dintre întrebările la care cercetătorii încearcă să răspundă este cât de departe se manifestă influența Soarelui dincolo de heliopauză.

Deși sonda a traversat această graniță în 2012, specialiștii au constatat că direcția câmpului magnetic nu s-a modificat așa cum anticipaseră modelele teoretice.

De asemenea, instrumentele sondei continuă să înregistreze efectele unor furtuni solare puternice, ale căror unde de șoc ajung până la aceste distanțe extreme.

Cercetătorii speră ca Voyager 1 să funcționeze suficient de mult pentru a contribui la clarificarea limitelor reale ale influenței Soarelui asupra spațiului interstelar.

Mesajul omenirii care călătorește prin spațiu

Voyager 1 transportă și unul dintre cele mai cunoscute obiecte simbolice trimise vreodată în spațiu: Golden Record, un disc de cupru placat cu aur, conceput pentru a transmite informații despre Pământ unei eventuale civilizații extraterestre.

Discul conține 115 imagini, sunete ale naturii, fragmente muzicale din diferite culturi și epoci, precum și mesaje de salut în 55 de limbi.

Conținutul său a fost selectat de o echipă coordonată de astronomul Carl Sagan, în ideea că sondele ar putea fi descoperite cândva de alte forme de viață inteligente.

Un alt moment celebru al misiunii s-a produs în februarie 1990, când Voyager 1 a fotografiat Pământul de la aproximativ șase miliarde de kilometri, înainte ca sistemul său de camere să fie oprit definitiv.

Imaginea, cunoscută sub numele Pale Blue Dot („Punctul albastru pal”), arată planeta noastră ca pe un punct minuscul în imensitatea spațiului și a devenit un simbol al fragilității umanității.

Ce urmează pentru Voyager 1 și Voyager 2

În timp ce Voyager 1 continuă să se îndepărteze de Pământ, sonda geamănă Voyager 2, lansată la 20 august 1977, este așteptată să atingă pragul unei zile-lumină în noiembrie 2035.

Voyager 2 a urmat o traiectorie diferită, care i-a permis să exploreze nu doar Jupiter și Saturn, ci și Uranus și Neptun, devenind singura sondă care a vizitat până în prezent aceste două planete îndepărtate. În 2018, Voyager 2 a intrat, la rândul său, în spațiul interstelar.

Pentru Voyager 1, călătoria va continua mult după încetarea comunicațiilor cu NASA. Potrivit calculelor agenției spațiale americane, peste aproximativ 40.000 de ani, sonda va trece la o distanță de circa 1,7 ani-lumină de steaua Gliese 445, cunoscută și sub denumirea AC +79 3888.

Cu toate acestea, chiar și după aproape cinci decenii de călătorie, Voyager 1 se află încă extrem de aproape de Pământ la scara Universului. Cea mai apropiată stea de Soare, Proxima Centauri, se află la aproximativ 4,24 ani-lumină, adică la o distanță de peste 1.500 de ori mai mare decât cea atinsă acum de sondă.

NASA marchează recordul printr-un eveniment special

Pentru celebrarea performanței, NASA a lansat campania internațională „Shine Bright for Voyager’s Light-Day”, invitând oamenii din întreaga lume să transmită simbolic un salut luminos către sondă în seara zilei de 17 noiembrie.

Participanții au fost încurajați să folosească telefoane, lanterne sau iluminatul unor clădiri pentru a transmite în codul Morse literele VGR, indicativul misiunii Voyager.

Joi, 19 noiembrie, NASA va organiza la Jet Propulsion Laboratory din California o reuniune specială dedicată recordului, cu participarea cercetătorilor și responsabililor misiunii. Evenimentul este programat pentru ora 19:00, ora României, și va include prezentări despre starea celor două sonde și despre perspectivele continuării observațiilor științifice.

Agenția pregătește, de asemenea, un documentar despre Voyager, care urmează să fie lansat în 2027, când se vor împlini 50 de ani de la începutul misiunii.

După 49 de ani de călătorie, Voyager 1 a ajuns atât de departe încât lumina, cel mai rapid mesager cunoscut al Universului, are nevoie de o zi întreagă pentru a o ajunge din urmă. Sonda continuă însă să transmită informații către planeta de pe care a plecat în 1977, devenind unul dintre cele mai remarcabile exemple ale longevității tehnologiei spațiale și ale explorării științifice.

Poziția actualizată a sondei poate fi urmărită pe pagina oficială NASA dedicată misiunilor Voyager, citează stiripesurse.ro.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Prin publicarea unui comentariu, utilizatorul confirmă că a luat cunoștință de aceste reguli și este de acord să le respecte.