Monumentul Tineretului de la Straja sau Îngerul Căzut, imaginea României în anul 2025

Câți au cunoștință despre faptul că cel mai înalt monument din Europa și al doilea din lume se află în județul Constanța? Istoria Monumentului Tineretului sau „Îngerul Căzut“ de la Straja este izbitor de asemănătoare cu a României după 1989. Monumentul a fost lăsat în paragină și pradă hoților fără ca nimeni să îl revendice. Și când au încercat diverse autorități să îl preia în patrimoniu s-au lovit de o altă problemă: cine este proprietarul în acte al acelui monument. După 1989, România a fost lăsată în „paragină“, pradă hoților, și de fiecare dată când s-a încercat revendicarea ei, actele de proprietate au fost măsluite. Revenind la Monumentul Tineretului de la Straja, trebuie precizat faptul că Ministerul Culturii spunea în anul 2021 că singura modalitate de salvare este includerea în lista monumentelor istorice, însă acest lucru nu se poate face decât după clarificarea situației juridice a obiectivului.    

Monumentul Tineretului Straja

Monumentul Tineretului uitat de... România

La începutul anilor 1980, Uniunea Tineretului Comunist, celebrul UTC, lansa ideea construirii unui monument pe marginea Canalului Dunăre - Marea Neagră care ar fi trebuit să amintească faptul că „Generaţiile viitoare să ştie că ne-am sacrificat pentru înălţarea Patriei”, după cum scria chiar pe socul monumentului. La mijlocul anilor 1980, monumentul a fost realizat și inaugurat în primăvara lui ’88, cu câteva luni mai târziu decât se stabilise inițial din cauza dispariției mamei Elenei Ceaușescu.

Monumentul este așezat pe un soclu din beton de aproape 10 metri. Are 12 coloane de 20 de metri și este lucrat măcar parțial, din oțel inoxidabil. Fără soclu, statuia are 38 de metri, cu tot cu soclu adună 50 de metri înălțime. Monumentul a primit mai multe denumiri, „Înaripata”, „Îngerul Căzut”, Monumentul Tineretului. La vremea respectivă era catalogat ca fiind cel mai mare monument din Europa și al doilea din lume după „Statuia Libertății” din SUA.

Monumentul Tineretului, Straja

Creatorul Monumentului, Pavel Bucur, nu a înțeles delăsarea statului român 

Pavel Bucur, artistul plastic și autorul acestui obelisc inaugurat în primăvara anului 1988, spunea despre creația lui că este „un înger alb, un înger al libertăţii […] omul, când îl vede, să se simtă şi el legat de natură, de cer, să simtă că zboară […]”.

„Ideea de a construi acolo un monument a fost al conducerii Uniunii Tineretului Comunist din vremea aceea. UTC-ul a plătit din fondurile sale 10 kilometri din lucrările la Canalul Dunărea-Marea Neagră. Au dorit să lase generaţiilor viitoare un simbol al întregului Canal“, povestea Pavel Bucur.

Pavel Bucur

Deși aripile - prevăzute în machetă, dar înlăturate de constructori din cauză că punea în pericol structura de rezistenţă - nu mai există, opera transmite ideea de zbor. „Este un înger alb, un înger al libertăţii, în sensul în care omul, când îl vede, să se simtă şi el legat de natură, de cer, să simtă că zboară, pentru că toţi dorim să ajungem în cer“, spune Pavel Bucur.

„Îngerul Căzut“, lăsat pradă hoților

La baza monumentului existau basoreliefuri din bronz cu tovarășii conducători, Nicolae și Elena Ceaușescu, dar și scene muncitorești de la construcția Canalului. Acele basoreliefuri au fost printre primele furate, pentru ca apoi să se treacă la furtul plăcilor care fiecare avea între 5 și 18 tone. Asta se întâmpla în anul 2000 când de fapt monumentul a reapărut pe radarul autorităților.

Monumentul Tineretului, Straja

În zadar s-au chinuit ani la rând, Consiliul Județean Constanța, Administrația Canalelor Navigabile chiar și Ministerul Culturii să îl ia în patrimoniu. Totul mergea foarte bine până în momentul când venea vorba despre actele de proprietate pe care nu le are nimeni, sau dacă le are, nu dorește să le pună la dispoziția autorităților. Și uite așa, într-un hățiș birocratic continuu, Monumentul Tineretului de la Straja stă de aproximativ 40 de ani fără niciun stăpân, bătut de vânt, ploi dar mai ales de soarta lipsei unei apartenențe reale.

România anului 2025, un altfel de „Înger Căzut“

Scenariul pare unul identic cu al României după anul 1989. O țară bătută de ploi, furtuni politice și economice, bătută de soartă, prin lipsa unei apartenențe reale. Cu un viitor ghidat de interese personale și de grup, România a fost guvernată doar de persoane acceptate și instruite de cei care și-au dorit și își doresc în continuare să conducă România din umbră.     

România poate părea un „Înger Căzut“, însă mâinile celor care timp de 35 de ani ne-au hotărât soarta, au decis pentru noi, uneori fără voia noastră, și au măsluit actele de proprietate atunci când s-au simțit în pericol, ba în 2009, ba în 2014.