Motivarea în dosarul RETROCEDĂRILOR: Grupare infracțională organizată la Primăria Constanța, cu Mazăre în prim-plan

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au motivat decizia în Dosarul Retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, Nicușor Constantinescu la 5 ani de închisoare, Racu Constantin la 6 ani și 10 luni, Ramona Dospinescu la 7 ani și 6 luni, alături de alți de inculpați, funcționari din primărie, afaceriști, notari și evaluatori. În urma rejudecării dosarul, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat” existenţa la nivelul Primăriei municipiului Constanţa a unei asocieri în vederea comiterii unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual”, iar capii rețelei erau chiar fostul primar, Radu Mazăre, Racu și Dospinescu. Cu toții, inclusiv notarii care au luat parte la ilegalitățile comise de către aceștia, știau că întreprind acțiuni ilegale, însă nu au ținut cont de acest aspect.

La apelul judecat de Înalta curte de Casație și Justiție, Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat sentinţa apelată sub următoarele aspecte: greşita achitare a unor inculpaţi, printre care și Cristi Borcea, soluție dată de Curtea de Apel București. constatare tehnico ştiinţifică şi cele două expertize efectuate în cauză. ”În mod greşit s-a dispus achitarea inculpaţilor, având în vedere că din probele administrate rezultă întrunirea elementelor constitutive ale acestora, întrucât membrii comisiei au acţionat ca o pluralitate de persoane, într-un consens deplin, cu intenţie directă şi cu aceeaşi rezoluţie infracţională pentru realizarea scopului infracţional urmărit. Calitatea de membrii ai comisiei de aplicare a actului normativ de retrocedare nu exclude constituirea de persoane într-o grupare cu scop infracţional. Astfel, s-a apreciat că modurile de operare în care au acţionat, confirmate şi aprobate de către conducătorul executiv al unităţii administrativ teritoriale, inculpatul P., (n.red. Radu Mazăre) corelaţiile cu rudele şi beneficiarii unor importante avantaje patrimoniale, dovedesc organizare, disciplină şi elaborare a acţiunilor, elemente care conferă caracterul de grup infracţional organizat şi de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. S-a solicitat a se avea în vedere şi pregătirea profesională a inculpaţilor, respectiv: juridică şi pregătire tehnică, pregătire mai mult decât necesară şi suficientă pentru înţelegerea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor actului normativ de retrocedare, cât şi în privinţa capacităţii critice de apreciere a consecinţelor propriilor fapte, raportat la împrejurarea că niciunul dintre membrii comisiei nu a exprimat în luarea deciziilor opinii conforme cu reglementările legale prin care să se opună încălcării dispoziţiilor legale, aceasta confirmând o dată în plus consensul total în care au acţionat”, se arată în motivarea ÎCCJ., ai cărui complet de judecată investitit să soluționeze apelul a decis că: ”faţă de modalitatea concretă de comitere a faptelor, de întinderea deosebită de mare a prejudiciului, de conduitele procesuale ale inculpaţilor, natura şi gravitatea infracţiunilor, considerăm că se impune majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor, atât a pedepselor principale, cât şi a pedepselor complementare, către maximul special cu executare în regim de detenţie, ţinând cont şi de calităţile unora dintre inculpaţi, funcţionari publici de care s-au folosit la comiterea infracţiunilor”.

Totodată, în motivare se mai arată că ”inculpaţii au tergiversat cursul cercetării judecătoreşti, dosarul fiind înregistrat în octombrie 2008 pe rolul instanţei de judecată, iar depăşirea termenului rezonabil nu poate diminua răspunderea penală, având în vedere că această depăşire a fost provocată de către inculpaţi. Conduitele de nesinceritate adoptate de către inculpaţi în cursul procesului penal au depăşit limitele unor apărări de fond, aceştia ameninţând organul de urmărire penală şi intenţionând, prin săvârşirea unor fapte de corupţie, înlăturarea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cursul urmăririi penale şi administrat în mod legal ca mijloc de probă. Mai mult, toţi cei implicaţi locuiau în Constanţa, astfel încât erau familiarizaţi cu amplasamentele terenurilor în discuţie, cu atât mai mult cu cât în cvasitotalitatea cazurilor acestea erau situate pe marile bulevarde, iar nu pe străzi lăturalnice”.

De asemenea, documentul mai atestă faptul că, în timpul procesul, Radu Mazăre a adus amenințări la adresa procurorului de caz, dar și a altui inculpat din dosar. ”Astfel, din cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 31.07.2008, rezultă că inculpatul P. a proferat ameninţări la adresa procurorului de caz, în prezenţa ofiţerului de poliţie judiciară, a inculpatului K1. şi a apărătorului acestuia din urmă, cu prilejul derulării procedurii prezentării materialului de urmărire penală din prezenta cauză”, se arată în motivarea ÎCCJ.

ÎCCJ: Grupare infracțională organizată la Primăria Constanța, iar rolul cel mai important l-au jucat Radu Mazăre și alți doi funcționari

Magistrații Curții Supreme vorbesc de constituirea unei asocieri, a unui grup organizat în vederea desfășurării tuturor acțiunilor care au condus la prejudicierea municipiului Constanța. ”Sumele derizorii plătite pentru terenurile cumpărate, precum şi încheierea de antecontracte pentru anumite suprafeţe de teren impuse aşa-zisului promitent vânzător, demonstrează interesul preexistent al grupării infracţionale de a intra în stăpânirea unor terenuri din municipiul Constanţa şi de a devaliza astfel patrimoniul acestuia, prin deturnarea în favoarea unor terţi a măsurilor reparatorii prevăzute de lege în favoarea foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora”, se arată în motivare. ”În cauză nu se poate reţine doar săvârşirea mai multor acte materiale ale infracţiunilor de abuz în serviciu şi fals intelectual, ci în realitate acestea au fost scopul unei grupări cu caracter organizat, care a acţionat în baza unui plan şi a presupus o repartizare a atribuţiilor, împrejurări care caracterizează o pluralitate constituită, iar nu una ocazională. Rolul cel mai important în cadrul acestei asocieri l-au avut inculpaţii P.,( n.red. Radu Mazăre) primar al municipiului Constanţa şi emitent al dispoziţiilor ce reprezentau dovada dreptului de proprietate pentru terenurile atribuite, S. şi L., membri ai Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001 şi directori ai unor direcţii implicate în mod direct în procedurile prevăzute de lege (cea a Administraţiei Publice Locale şi cea a Patrimoniului), care au semnat mai multe înscrisuri utilizate în procesul de soluţionare a notificărilor şi s-au aflat în legătură directă cu reprezentanţii notificatorilor, cesionarii de drepturi litigioase, dar şi cu evaluatorul terenurilor atribuite”, mai este specificat în documentul remis de către ÎCCJ ziarului Replica.

De asemenea, membrii asocierii au beneficiat de sprijinul evaluatorului Alin Horaţiu Dima care într-o perioadă foarte scurtă de timp întocmea rapoarte de evaluare pentru terenurile ce urmau a fi atribuite. În fapt, o parte din terenuri erau subevaluate, astfel încât aceste rapoarte serveau ca temei pentru atribuirea de către primar, pe baza referatului Comisiei, ca măsuri reparatorii, a mai multor terenuri decât cele care s-ar fi cuvenit în condiţiile unei evaluări corecte.

În privinţa beneficiarilor imediaţi, fie că era vorba despre notificatori (prin mandatari), fie de cesionari, aceştia acceptau oferta de terenuri, inclusiv cele subevaluate, acţionând astfel în cunoştinţă de cauză şi în consonanţă cu membrii asocierii, în sensul devalizării patrimoniului municipiului Constanţa. Deşi soluţionarea notificărilor nu presupunea, în toate cazurile, şi întocmirea unor acte notariale, gruparea infracţională a primit şi sprijinul unor notari publici care au încheiat acte cu nerespectarea legii.

”Notarii au știut că există grupare cu caracter infracţional, pe care în deplină cunoştinţă de cauză au sprijinit-o”

Despre notarii publici inculpați în dosar și condamnați fiecare la câte doi ani cu suspendare, Cristina Budei, Ruxandra Luminița Darie și Aurel Jean Andrei, magistrații ÎCCJ spun că au redactat şi autentificat acte false, pe care ulterior le-au folosit pentru întocmirea altora, ajutându-i astfel pe cesionari să intre în stăpânirea terenurilor, în condiţiile în care actele astfel încheiate au fost folosite în procedurile derulate de Comisie şi primar. Astfel, cei trei notari au sprijinit gruparea infracţională constituită la nivelul Primăriei municipiului Constanţa. Modalitatea în care toţi inculpaţii au acţionat denotă faptul că aceştia au ştiut că la nivelul Primăriei municipiului Constanţa există o grupare cu caracter infracţional, pe care în deplină cunoştinţă de cauză au sprijinit-o. În plus, în unele cazuri, cesionarii cunoşteau informaţii pe care nu le puteau afla decât prin accesul la documente interne ale Comisiei de aplicare a Legii nr.10/2001, în condiţiile în care aceleaşi informaţii nu fuseseră comunicate notificatorilor, aspect care dovedeşte de asemenea legătura stabilită între inculpaţii care au iniţiat şi constituit gruparea infracţională şi cei care au sprijinit-o, dar au şi beneficiat de pe urma acesteia. Tot astfel, în cazul notarilor publici, fiind vorba despre specialişti în domeniul dreptului, aceştia au fost pe deplin conştienţi că au încheiat acte cu încălcarea legii.

Prin urmare, contrar concluziei la care a ajuns instanţa de fond, respectiv Curtea de Apel București, Înalta Curte a constatat că probatoriul administrat în cauză demonstrează existenţa la nivelul Primăriei municipiului Constanţa a unei asocieri în vederea comiterii unor infracţiuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, în legătură cu soluţionarea notificărilor formulate în baza Legii nr.10/2001, constituită de Mazăre, Racu șți Dospinescu şi sprjinită de ceilalţi inculpaţi menţionaţi în actul de sesizare. În cazul inculpaţilor cesionari de drepturi litigioase, cumpărători ai terenurilor atribuite ori mandatari ai notificatorilor, instanţa de apel va reţine că aceştia au beneficiat de pe urma activităţii infracţionale desfăşurate de reprezentanţii autorităţilor locale cu atribuţii în aplicarea Legii nr.10/2001, integrându-se în asocierea constituită de aceştia, pe care au sprijinit-o. Este de reţinut că în cele mai multe cazuri aceste persoane s-au folosit de înscrisuri false pentru a intra în mod fraudulos în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul municipiului Constanţa, iar reprezentanţii autorităţilor locale le-au invocat la rândul lor pentru a da o aparenţă de legalitate actelor abuzive şi păgubitoare pe care le-au întocmit. Aceşti inculpaţi nu au avut nicio reţinere pentru a intra în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul municipiului Constanţa, deşi ştiau că acest lucru se face prin încălcarea legii, raportată la înscrisurile folosite în faţa autorităţilor şi la valoarea derizorie care fusese stabilită pentru unele dintre terenurile atribuite, obţinând totodată câştiguri însemnate din valorificarea ulterioară a terenurilor astfel obţinute.

Mirela PASCAL