Motivarea judecătorilor în dosarul Fabrica de moșteniri! Consilierul local Vlad Virgil, cu șapte clase, liderul rețelei infracționale

Pe 9 iulie, DIICOT a cerut arestarea preventivă într-un mega dosar ce vizează executorul judecătoresc din Constanța, Vasile Deacu, și notarii Joița Botezatu, respectiv Daniela Stamule. Cea din urmă nu are nicio calitate în dosar, fiind cea care, cel mai probabil, a „dat din casă” și a dezvăluit modul în care acționa rețeaua criminală. Executorul, împreună cu mai multe persoane, printre care Botezatu și Stamule, dar și liderul grupării, consilierul local AUR, Virgil Vlad, sunt implicați într-un grup infracțional organizat, acuzat de trafic de persoane, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual, participare improprie la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, spălare de bani. Concret, grupul infracțional profita de oameni bolnavi, în vârstă, pentru a-i deposeda de imobile, de pensie. Judecătorul Georgeta Ceaușu a motivat decizia de arestare preventivă a inculpaților Vasile Deacu, Vlad Virgil, Marinel Neagu, de plasare sub control judiciar a Joiței Botezatu. Menționăm că documentul are 263 de pagini. 

Procurorii DIICOT au cerut arestarea preventivă a lui Virgil Vlad, consilier AUR Oltina, Vasile Deacu, executor judecătoresc, Marinel Neagu, Joița Botezatu, notar public, Viorica Stoian, Camelia Bulgaru, Nicoleta Pascale, Steluța Neagu, Valerica Moldovencei, Vasilica Radu,  Evelin Mihaela Verdeș, Mihai Iliescu, Petronela Gheorghe,  Ștefan Bulgaru, George Mavroian, Lăcrămioara Florența Stoica. Doar primii trei au fost arestați preventiv, Botezatu fiind plasată sub control judiciar, iar alții în arest la domiciliu sau eliberați fără nicio măsură instituită asupra lor. 

Vasile Deacu

În ceea ce-l privește pe capul rețelei, Vlad Virgil, un consilier local cu 7 clase, cu dificultăți de scriere, anchetatorii au stabilit că pentru acesta casele persoanelor vătămate exploatate erau ca niște trofee. Vlad determina configurația grupului, rolul pe care fiecare din inculpați îl îndeplinea în rețeaua criminală și își însușea diferite sume de bani, din moșteniri sau ajutor de decese, pe care le folosea în interes personal. Judecătorul de caz, Georgeta Ceaușu, în baza probelor depuse la dosar, a confirmat că Vlad este capul rețelei, reușind să-i influențeze pe executorul judecătoresc și cele două notare să să adere în grupul infracțional și, ulterior, să comită ilegalități, prin prisma funcțiilor pe care aceștia le exercită. 

Vlad Virgil

Legat de Vasile Deacu, instanța a stabilit în realizarea rezoluției infracționale, în calitate de executor judecătoresc, în mod repetat și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu, cauzând astfel vătămarea drepturilor și intereselor moștenitorului de drept al imobilului – persoana vătămată Voinea Florin, fiul lui Voinea Sofronia și fratele lui Majorean Aura, și, corelativ, un folos necuvenit numitului Mavroian George, adjudecatar al imobilului scos la licitație, în legătură cu dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în municipiul Constanța, șoseaua Mangaliei nr. 67, bloc SM6, sc. B, et. 7, ap. 76.

În mod similar, nu a fost respectată procedura care se derulează cu ocazia adjudecării imobilului, prevăzută de art. 850 și următoarele din Codul de procedură civilă, respectiv: nu au fost îndeplinite condițiile privitoare la depunerea prețului pentru imobilul adjudecat, reluarea licitației, actul de adjudecare și eliberarea sumei de bani rămase. Actul de adjudecare a fost întocmit fără a fi efectuată plata integrală a prețului stabilit prin procesul-verbal de licitație.

Chiar dacă inculpatul Deacu Vasile este la primul conflict eu legea penală şi integrat social, aceste circumstanțe personale favorabile nu pot estompa sentimentul de insecuritate creat in cadrul colectivităţii umane, in sensul că persoane investite cu autoritate de stat comit fapte de gravitate deosebită prin care este afectat dreptului de proprietate ale persoanei, ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor prevăzute de Legea 18812000 republicată, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a Legii nr. 18812000, precum şi ale Codului de procedură civilă şi ale altor legi aplicabile in materie.

Joița Botezatu

În ceea ce privește pe inculpata Joița Botezatu, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere acuzația adusă, respectiv infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. 1, 2 și 3 Cod penal, constând în aceea că, în cursul anului 2023, a aderat la grupul infracțional, grup ce a funcționat neîntrerupt până la data intervenției organelor judiciare (08.07.2025) și care a avut ca scop dobândirea, prin mijloace frauduloase, respectiv prin comiterea infracțiunilor de fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, abuz în serviciu și spălarea banilor, a unor bunuri imobile aflate în proprietatea unor persoane vulnerabile, urmate de operațiuni menite să asigure introducerea în circuitul civil licit a acestor bunuri.

Judecătorul a ținut cont de problemele cardiace ale Joiței Botezatu

Mai e acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută și pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, la data de 12.07.2023, în calitate de notar public, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin încălcarea dispozițiilor art. 90 alin. 1 și alin. 2 pct. 1, coroborat cu art. 92 alin. 1, art. 100 alin. 2 din Legea 36/1995, coroborate cu art. 1204 și 1205 Cod civil, respectiv cele privitoare la existența consimțământului și a discernământului declarantului la momentul autentificării actului notarial, în sensul că, fără a efectua verificările obligatorii pentru stabilirea discernământului, a autentificat declarația notarială cu nr. 689/12.07.2023, prin care numitul ANDREI CONSTANTIN a renunțat la dreptul de habitație viageră asupra imobilului situat în municipiul Constanța, Aleea Egretei, nr. 5, bl. C3, sc. A, ap. 15, în condițiile în care existau dubii puternice cu privire la existența discernământului declarantului, evidente și rezultate din diagnosticul medical al acestuia (demență, sub forma deficienței funcționale accentuate), acțiune ce a avut ca rezultat o pagubă în dauna persoanei vătămate Andrei Constantin și, corelativ, un folos necuvenit numitei STOICA FLORENȚA-LĂCRĂMIOARA, constând în valoarea dreptului de habitație.

Aceasta mai e acuzata de abuz în serviciu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 297 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, la data de 15.05.2025, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de notar public, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, cu ocazia procedurii de emitere și autentificare a actelor notariale, prin încălcarea dispozițiilor art. 90, art. 91 alin. 1 coroborat cu art. 85 alin. 1, art. 92 alin. 1, art. 98 alin. 1, art. 100 alin. 1 și 2 din Legea 36/1995, respectiv cele privitoare la identificarea părților, existența consimțământului, autentificarea și semnarea actelor notariale în fața notarului, în sensul că, fără verificarea identității declarantului/mandantului sau a existenței consimțământului acestuia, a autentificat declarația cu nr. 439/15.05.2025 la BNP Botezatu Joița.

Instanța reține că orice măsură privativă sau restrictivă de libertate trebuie particularizată în raport cu împrejurările cauzei, complexitatea activității de urmărire penală și persoana celui bănuit de comiterea unei infracțiuni, pentru ca aceasta să nu reprezinte un abuz din partea organului judiciar și nicio abatere de la scopul prevăzut de lege.

În raport cu împrejurările concrete de comitere a faptei, neîndeplinirea dispozițiilor legale în ceea ce privește victima Andrei Constantin, dar și prilejul încheierii înscrisurilor privind acceptarea succesiunii de către Marin Anghelina (fără a se produce alte consecințe juridice decât cele derivând din încheierea acestora), urmarea produsă, atingerea minimă adusă relațiilor sociale privitoare la desfășurarea, conform dispozițiilor legale, a activităților specifice notarului public, consecințele și însemnătatea juridică a actelor încheiate de notarul public — ce poate fi denumit „un judecător al părților” —, judecătorul de drepturi și libertăți constată că nu se impune luarea măsurii arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, în raport cu natura și gravitatea redusă a acuzațiilor aduse inculpatei BOTEZATU JOIȚA.

De asemenea, a avut în vedere și circumstanțele personale ale acesteia: inculpata este în vârstă de 75 de ani, aflată la primul conflict cu legea penală, și suferă de anumite afecțiuni de natură cardiacă. Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că luarea măsurii controlului judiciar, cu instituirea unor obligații în sarcina acesteia pe parcursul desfășurării urmăririi penale și a judecății, constituie o măsură preventivă alternativă arestării preventive suficientă, urmărind scopul conștientizării consecințelor faptei, al adoptării unui comportament conform normelor de conduită socială, dar și al preîntâmpinării comiterii de alte asemenea fapte, cunoscut fiind rolul, semnificația și consecințele actelor notariale încheiate între părți.