Ne luăm adio pentru totdeauna de la donatori? Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de crearea sângelui artificial

O echipă de cercetători de la Universitatea din Konstanz (Germania) și Queen Mary University of London (Marea Britanie) a făcut un pas esențial în dezvoltarea sângelui artificial, prin identificarea unui semnal molecular implicat în maturarea celulelor roșii. Studiul, publicat în Science Signaling, oferă o nouă perspectivă asupra proceselor celulare din măduva osoasă și ar putea contribui la producerea de sânge artificial în laborator.

Biologul Julia Gutjahr, coordonatoarea cercetării, a descoperit împreună cu echipa sa că chemokina CXCL12 joacă un rol crucial în eliminarea nucleului din eritroblaști – precursorii globulelor roșii. Acesta este un pas obligatoriu pentru ca celulele să devină funcționale și să poată transporta oxigenul în organism. „Am reușit să declanșăm artificial expulzarea nucleului în laborator, adăugând CXCL12 la momentul potrivit”, a explicat Gutjahr, potrivit Eurek Alert!

În Germania, necesarul zilnic de sânge ajunge la aproximativ 15.000 de unități, iar majoritatea provin din donații. Sângele artificial ar putea deveni, în timp, o soluție viabilă pentru acoperirea acestui deficit, dar cercetările se confruntă cu dificultăți majore, în special din cauza complexității proceselor naturale implicate în hematopoieză.

În prezent, celulele stem sunt folosite pentru producerea artificială a sângelui, însă rata de succes este limitată, iar sursele sunt restrânse. Reprogramarea altor tipuri de celule pentru a deveni celule stem oferă o alternativă teoretic nelimitată, dar eficiența este scăzută – doar aproximativ 40% dintre celule reușesc să elimine nucleul. Descoperirea rolului CXCL12 ar putea crește semnificativ această eficiență.

Profesorul Antal Rot, coautor al studiului, a subliniat și o premieră științifică: este pentru prima dată când se dovedește că receptorii chemokinelor pot acționa din interiorul celulei, nu doar la suprafața ei. Această funcție internă a CXCL12 accelerează maturarea eritroblaștilor, oferind o posibilă cale pentru optimizarea proceselor de laborator.

Dacă aceste mecanisme vor putea fi replicate la scară largă, sângele artificial ar putea deveni o soluție pentru producerea controlată a grupelor rare, completarea rezervelor din spitale sau terapii personalizate. 'Lumea medicală ar cunoaște o adevărată revoluție, ar lua-o, practic, de la zero' - mai spune Rot, citează stiripesurse.ro.