Nemții și spaniolii pun mâna pe resursele României prin săgeți autohtone scoase la înaintare
Nemții și spaniolii pun mâna pe resursele României prin săgeți autohtone scoase la înaintare
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestVă mai aduceți aminte de scandalul nămolului de la Techirghiol? În anul 2016 se punea la cale o afacere de zeci de milioane de euro din exploatarea nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol. Beneficiarii? O firmă din Caransebeș, Formin SA, care avea în spate niște investitori germani care și-ar fi dorit cu ardoare să își trateze cetățenii germani la ei acasă, nu să vină la Techirghiol. La sfârșitul lunii august și în urmă cu două zile vă prezentam un alt caz de exploatare a unei resurse minerale, argila, de această dată în folosul unor spanioli. Dacă la Techirghiol opoziția autorității locale și vâlva făcută în media i-a îndemnat pe nemți să facă pasul în spate, la Mircea Vodă exploatarea argilei s-a făcut fără ca autoritatea locală să fie deranjată, chiar dacă acest lucru s-a făcut și pe terenuri pentru care societatea Iris Aly Explorer SRL nu avea un contract de concesiune. Diferența de atitudine a autorităților locale, dar mai ales complicitatea unor instituții precum ANRM, Agenția de mediu și Garda de Mediu, au făcut ca Iris Aly SRL, firma paravan a spaniolilor de la Pamesa Ceramica, să primească sute de tone de argilă pentru fabricile lor de ceramică. Sunt doar două exemple de „săgeți” românești folosite de nemți sau spanioli pentru a exploata resursele României. Și statul doarme, și doarme profund pentru că și astăzi Iris Aly Explorer SRL exportă argilă în Spania, deși există un dosar penal în cercetare pentru exploatare ilegală pe vreo 4-5 hectare de teren la Cernavodă.
Exploatarea argilei de la Mircea Vodă
Formin SA, cu spate german și complicitate din România, a încercat să exploateze nămolul de Techirghiol
Licențele de concesiune pentru exploatarea nămolului terapeutic din perimetrul Lacul Techirghiol Est, județul Constanța au fost aprobate în 2021 direct de către președintele Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM), Daniel Grigoroiu-Norocel, în urma unor modificări la Legea minelor inițiate de deputatul PNL Florin Roman, nu prin Hotărâre de Guvern, cum era înainte de schimbarea legii în decembrie 2020 trecut.
Licența pentru explorarea nămolului de la Techirghiol a fost atribuită în 2016 firmei Formin SA din Caransebeș, județul Caraș-Severin, în urma unui concurs public de oferte. Doi ani mai târziu, firma a solicitat și licența de exploatare.
Firma Formin SA din Caraș-Severin a sponsorizat PNL, potrivit unei investigații de presă. Unul dintre acționari este Vasile-Sebastian Albulescu, un prieten din copilărie al președintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu.
Dezbaterea privind exploatarea nămolului de Techirghiol din 2017
„Noi trebuie să facem profit, să ne plătim oamenii și echipamentele. Am găsit acest investitor, este grupul de firme Lelbach din Germania, care desfășoară activități în diverse domenii în Europa și țările arabe, în domeniul energiei, etc. Acest grup a fost interesat de această resursă, esența acestei zone”, declara în 2017 reprezentantul Formin SA, Tiberiu Duma.
Numai că la vremea respectivă Primăria Techirghiol dar și o serie de parlamentari au luat atitudine și au făcut vâlvă mare în media i-a obligat atât pe cei de la Formin SA cât și pe nemții de la grupul de firme Lelbach să facă pasul înapoi.
Au mai făcut o încercare prin anul 2021, după pandemie, când au venit în fața Consiliului Local Techirghiol pentru a prezenta un posibil plan de afaceri, și chiar i-au momit cu intrarea în noua firmă pe care aveau să o înființeze în Techirghiol pentru a putea începe exploatarea. Atunci s-a aflat parțial strategia celor de la Formin SA care aveau în gând să exporte nămolul din Lacul Techirghiol și chiar să facă o fabrică de cosmetice tot pentru export. Atunci Consiliul Local s-a opus și exploatarea a rămas în aer, și nemții cu toate „săgeților” lor, cu sau fără funcții importante, au rămas cu buza umflată.
Același scenariu la Mircea Vodă, dar cu spate spaniol
Tot prin 2016, dar la Mircea Vodă apărea o altă firmă din Caransebeș, Silicat Explorer Company S.R.L. condusă de Ion Daniel Cornea care se dădea salvatoarea Minierei Medgidia S.A. care la vremea respectivă exploata argila din cariera de la Țibrinu, ce aparținea de comuna Mircea Vodă. Miniera Medgidia SA s-a dovedit a fi neputincioasă în a obține contracte de export pentru argila extrasă de la Țibrinu, așa că a intrat pe calea falimentului având datorii la stat. Din cauza datoriilor Miniera Medgidia SA, care era o firmă a statului român, a fost imediat atenționată și avertizată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale că va pierde licența dacă nu își achită datoriile.
Ca prin minune a apărut această firmă din Caransebeș, Silicat Explorer Company SRL care a preluat toate datoriile celor de la Miniera Medgidia și implicit licența de exploatare. Trebuie precizat, pentru anumiți comentatori neavizați, că licența de exploatare era pentru 135 de hectare, însă exploatarea propriu-zisă nu se putea face decât pe terenuri pentru care Silicat Explorer Company SRL avea contracte de concesiune cu proprietarii de drept, adică autoritățile locale. Dacă în cazul lacului Techirghiol, acesta este proprietate a statului român, în cazul Silicat Explorer Company SRL, licența vorbește despre exploatarea argilei de pe o suprafață de 135 de hectare, numai că proprietarii terenurilor sunt administrațiile locale pe teritoriul cărora se află. Asta așa ca o explicație pentru neavizați.
Declarația notarială prin care Silicat Explorer Company SRL prelua datoria Miniera Medgidia SA
Așadar, cu licența în buzunar și promisiunea către ANRM că va plăti datoriile Miniera Medgidia, cei de la Silicat Explorer Company SRL au trecut la pasul următor: solicitarea către Primăria Mircea Vodă pentru concesionarea unei suprafețe de 11 hectare de teren, suprafață pe care se afla cariera de la Țibrinu. Cu alte cuvinte Silicat Explorer Company SRL putea exploata argila doar în perimetrul celor 11 hectare concesionate. Totul a mers foarte bine și argila era încărcată în camioane, transportată în Portul Constanța și apoi în Spania la fabricile Pamesa Ceramica - firma spaniolă care se află de fapt în spatele românului Ion Daniel Cornea. Numai că Silicat Explorer Company SRL nu și-a respectat promisiunea către ANRM privind plata datoriei celor de la Miniera Medgidia SA de la care au preluat licența. Cu toate acestea, nici ANRM, nici instituțiile județene subordonate nu au mișcat vreun deget pentru a recupera acești bani. În documentul de preluare a contractului de exploatare se specifică clar faptul că neplata datoriilor și a redevențelor atrage după sine anularea licenței de exploatare.
Autoritățile din România dorm în ghete
Pe nimeni nu a interesat acest lucru și ne întrebăm de ce? De fapt sunt alte instituții care ar trebui să se întrebe de ce funcționarii statului au fost atât de pasivi și au permis exploatarea unui bun al statului român fără să fie plătit? Ori au dormit în ghete toate aceste autorități, ori au fost părtașe în egală măsură la acest jaf.
Dar să continuăm povestea pentru că ea nu se termină aici. Timp de aproape trei ani, Silicat Explorer Company SRL a exportat argila fără să fie deranjată de cineva chiar dacă datoriile se acumulau de la lună la lună. Când situația a început să fie tot mai presantă, Ion Daniel Cornea face o mișcare rapidă și transferă licența de exploatare a argilei pe o altă firmă, tot a lui. Adică el a semnat de predare a licenței, el a semnat de primire a licenței. O românească în adevăratul sens al cuvântului. În tot acest timp Daniel Cornea avea spatele asigurat de spaniolii de la Pamesa Ceramica care deja își întăriseră legăturile în România la nivel politic înalt. Așadar, în anul 2019 licența de exploatare a argilei a trecut de la Silicat Explorer Company SRL la Iris Aly Explorer SRL. Totul s-a făcut cu girul ANRM care semnat ordinul de transfer a licenței, deși avea posibilitatea să nu facă acest lucru pentru că datoriile către stat erau foarte mari.
Contractul de cesiune a licenței de exploatare a argilei de la Ion Daniel Cornea către... Ion Daniel Cornea
Pe același tipar, Iris Aly Explorer SRL a continuat exploatarea argilei. Pentru că spaniolii aveau nevoie de argilă pentru fabricile Pamesa Ceramica, a făcut o solicitare către Primăria Mircea Vodă pentru concesionarea unui teren aflat în imediata vecinătate a celui pe care deja îl exploata. Solicitarea a fost făcută și pentru că ei deja întraseră cu exploatarea pe acele terenuri. Primăria Mircea Vodă le-a spus că nu poate concesiona acel teren pentru că nu este cadastrat și intabulat și nu poate face obiectul vreunui contract.
În aceste condiții Iris Aly Explorer SRl a continuat exploatarea, și nu pe o suprafață mică ci pe aproximativ 20 de hectare. Exploatarea este din toate punctele de vedere ilegală. Grav este faptul că autoritatea locală din Mircea Vodă s-a rezumat doar la câteva notificări către Iris Aly Explorer SRL fără a lua alte măsuri și a face alte demersuri. Și uite așa Iris Aly Explorer SRL, avându-i în spate pe spaniolii de la Pamesa Ceramica, a continuat să exploateze și exporte argila românească în Spania.
Dovadă a legăturii dintre Daniel Cornea și Pamesa Ceramica este societatea Danubian Argila SRL, probabil următoarea firmă care urmează să preia licența de exploatare a argilei de la Țibrinu, având în vedere că și Iris Aly Explorer SRL este plină de datorii către stat, și nici nu a achitat datoriile celor de la Silicat Explorer Company SRL pe care se obligase să le achite, la preluarea licenței, către statul român. Spunem asta și în condițiile în care Iris Aly Explorer SRL face obiectul unui dosar penal instrumentat de Parchetul de pe Lângă Tribunalul Constanța care ar putea încheia exploatarea argilei.
Și cu dosar penal, Iris Aly Explorer SRl continuă exploatarea argilei de la Mircea Vodă către spaniolii de la Pamesa Ceramica
Iată cum în cazul Techirghiol nemții au trimis „săgeți” otrăvite să preia controlul asupra nămolului din Lacul Techirghiol, dar s-au lovit de o opoziție acerbă și au fost nevoiți să se retragă cel puțin până acum. Iată cum la Mircea Vodă, fără opoziția autorității locale, argila extrasă a ajuns în fabricile Pamesa Ceramica. Și sunt doar două din exemplele care le avem doar în județul Constanța. Închipuiți-vă ce se întâmplă în țară cu sarea, apele minerale și celelalte resurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
9° Constanța 













