O "administraţie mai presus de politică" - proiectul propus de Dumitru Bădrăgan, candidatul PER la preşedinţia CJC

O "administraţie mai presus de politică" - proiectul propus de Dumitru Bădrăgan, candidatul PER la preşedinţia CJC Candidatul Partidului Ecologist la preşedinţa Consiliului Judeţean Constanţa, Dumitru Bădrăgan propune alegătorilor o "administraţie mai presus de politică". Pentru început, Bădrăgan spune că a identificat problemele judeţului şi a găsit soluţii. Iată problemele: - deşertificarea; - mediul; - gazele de şist (problema apei folosită la extracţie); - rezervaţiile naturale; - centrala nucleară, poluatori; - agricultura, sistemul de irigaţii, creşterea animalelor, serele cu dezvoltarea pieţelor agroalimentare; - împădurirea; - energia electrică ieftină pentru populaţia din perimetrul centralei; - turismul istoric şi cultural, ecologic; - economia vieţii cotidiene; - cetăţenii şi administraţia publică locală, lipsa de transparenţă în deciziile administraţiei. Cei care au făcut parte din vechiul Consiliu Judeţean sunt cei care astăzi trebuie să dea răspunsul pentru modul în care s-a realizat o politizare a gestiunilor comunităţilor locale. "Pentru viitor, fondurile trebuie să fie distribuite având în vedere efectiv necesităţile locale, indiferent de apartenenţa politică a Primarului, e necesar să avem un consiliu judeţean partener al primariilor pe baza principiilor protecţiei intereselor cetăţenilor, dezvoltării unui învăţământ modern, protecţiei sociale, dezvoltării economice incluzând turismul prin promovarea cadrului natural dobrogean şi a valorilor istorice regăsite în judeţ, reconstruirea unui sistem sanitar care să permită un acces rapid şi sigur la serviciile medicale în comunele judeţului. Avem nevoie de un Consiliu Judeţean care să distribuie fondurile pe principii strict administrative, nu pe criterii politice, fiind asigurată transparent în cheltuirea banului public", susţine Dumitru Bădrăgan. Şi tot candidatul PER pentru Consiliul Judeţean Constanţa susţine că este nevoie de un parteneriat între administraţie şi ONG-uri, cu societatea civilă în luarea hotărârilor cu impact social, educaţional, arhitectural, mediu şi istoric: "E necesară în 2012 dezvoltarea departamentului cooperare cu societate civilă spre a fi consultate şi analIzate anterior luării măsurilor administrative opiniile structurilor asociative care promovează ideile cetăţenilor". Iată în continuare, pe puncte, propunerile candidatului PER: PENSIONARI- PERSOANE DEFAVORIZATE Continuarea susţinerii programelor sociale incluzând sprijin material- existent şi asigurat şi în prezent din bugetele locale constituind o NORMALITATE în actualul context economic mondial. Dezvoltarea de locuinţe sociale. Dezvoltare proiect Cămine de bătrâni în circuit social şi cultural - zone integrate cuprinzând spaţii culturale, Săli spectacole şi cinema, spaţii relaxare şi activităţi. Reconversia profesională şi incluziunea socială trebuie să fie continuate prin programe cu participarea gratuită, derularea acestor programe trebuind să fie continuată în parteneriat Primari-Consiliul judeţean-societate civilă. Proiectul social poate fi realizat prin parteneriat culte-administraţie publică - ex. Ansamblul NAZARCEA proiect demarat în 2002 şi stopat. ECONOMIE E necesară deschiderea către investitori, atragerea de investiţii prin parcuri industriale şi sprijinirea întreprinzătorilor locali. Atragerea de fonduri europene şi implicarea în refacerea sistemelor de irigaţii, sprijin în dezvoltarea culturilor specifice zonei: viţa de vie şi pomicultura, cereale. Dezvoltarea porturilor dunărene şi a Canalului Dunăre-Marea Neagră cu dublu scop: comerţ şi turism Acordarea de facilităţi micilor producători din judeţ. Dezvoltarea unor reţele de sere şi solarii în zonele aferente oraşului Cernavodă prin preluare de agent termic de la Centrala Nucleară la încălzirea acestora- cu efectuarea unui control concret din partea Ministerului Mediului, asigurând astfel dezvoltarea micilor invesţii locale, locuri de munca şi aprovizionarea pieţelor cu produse locale de la producători locali. FONDURI EUROPENE Parteneriat cu societatea civilă, ONG-urile în derularea de programe comune, accesare fonduri şi consultanţă pe progame de mediu, implicare socială, incluziune socială, reconversie profesională. TRANSPORT ÎN COMUN Asigurarea gratuitate pentru elevi, studenţi şi pensionari cu pensii mici. Asigurarea trasportului pentru copiii şcolari către unităţile de învăţământ şi în localităţile deficitare. Turism Mamaia: În Constanţa asigurarea pe timpul verii a unui transpor public în zonele de interes pentru ca turistul să lase autoturismul în parcarea hotelului. Dezvoltarea unui transport în comun axat pe auto hibrid cu grad de poluare scăzut. În contextul distrugerii liniilor existente de transport în comun electic, reabilitarea liniilor de tramvai existente. Implementarea program transport în comun urban şi extraurban cu monitorizare şi amplasare în staţii afişaj electonic privind graficul sosirii auto în staţie. Fluidizarea traficului prin crearea de sensuri unice în oraşe. Revenim la problema ridicată de lipsa unui PUG în oraşul Constanţa- necesar pentru a se înţelege şi fluidiza inclusiv traficul (zone industriale, zone comerţ, zone turistice, zone habitat urban). SPORT Refacerea spaţiilor destinate activităţilor sportive în aer liber. Implicarea administraţiilor locale în reamenajarea ariilor sportive în jurul stadioanelor existente şi a Palatului Copiilor cât şi în parcurile existente. Amenajarea piste cicloturism în parcul Tăbăcarie, în zone acces ariile istorice şi zone cu valoare mediu - va conduce şi la o dezvoltare a turismului, Zona Peninsulară şi faleza Mării Negre protejată prin amenajare parcuri cuprinzând zone sportive şi de cicloturism. PLAJĂ - ZONE PARCURI Trecerea zonelor de plaje în administrarea consiliilor locale şi a Consiliului Judeţean - prin natura sa, acest interes poate depăşi sfera interesului local, intrând în sfera interesului general sau naţional, după caz. Importanţa şi valoarea deosebite ale unui anumit bun imobil sunt cele care determină necesitatea ca un organ deliberativ şi colegial să analizeze şi să hotărască asupra modalitatii de administrare - Consiliul Judeţean - ţinând seama de semnificaţia acestor zone, prin raportare la interesul general al societăţii, scoţându-le din sfera competenţei primarilor - în calitate de autorităţi executive, având un caracter unipersonal. Consiliul judeţean: textul art. 122 din Constituţie, care defineşte consiliul judeţean ca autoritate a administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean, este inclus în secţiunea a 2-a - Administraţia publică locală - din cap. V al titlului III din Constituţie, fiind supus aceloraşi principii prevăzute de art. 120 din Constituţie şi celui de a fi ales în condiţiile legii, stabilit distinct în art. 122 alin. (2) din Legea fundamentală. Aşadar, autorităţi ale administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi la nivelul comunelor şi oraşelor, precum şi consiliul judeţean. De altfel, şi în doctrină se precizează că "autorităţile administraţiei publice locale sunt autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală, autorităţi administrative autonome, alese, ale comunelor, oraşelor şi judeţelor". Se au în vedere "consiliile locale, primarii de la nivelul comunelor şi oraşelor, precum şi consiliul judeţean, ca elemente componente ale sferei administraţiei publice locale". Potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Legea fundamentală, organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală se reglementează prin lege organică. Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, transferând în planul legislaţiei naţionale "Conceptul de autonomie locală" din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, a prevăzut la art. 3 alin. (1) că "prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii", iar la alin. (2) al art. 3 s-a stipulat că "acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat". Se impune şi în acest caz să existe un parteneriat cu societatea civilă în vederea stopării construcţii în parcurile existente, dezvoltarea de noi parcuri, păstrarea zonelor de habitat uman prin asigurarea zone pentru joacă copii şi agrement în jurul blocurilor de locuinţe- scop urmărit încă din perioada anterioară anului 1989 şi spus în prezent unei agresiuni urbane contrare normelor de mediu şi normelor sanitare. Realizarea de parcări supraetajate şi subterane, implementarea parcări supraetajate automatizate în zonele blocuri de locuinţe ce asigură pe spaţii mici parcarea unui număr ridicat de auto. Amenajarea spaţii verzi pe acoperişul acestora. Trebuie realizat şi un control asupra condiţiilor de viaţă din punct de vedere al mediului înconjurător, stoparea construcţiilor care duc la dispariţia spatţilor verzi din oraşele dobrogene, dezvoltare parcuri şi locuri de joacă, reabilitare spaţii în aer liber pentru promovarea activităţilor sportive, continuarea programelor de selectare a deşeurilor asigurând compensare cu contravaloare taxe locale, dezvoltarea depozite de deşeuri moderne cu programe de selectare/reciclare cât şi transformare în îngrăşământ agricol, păstrarea ariilor naturale protejate, conform angajamentelor din Tratatul de aderare şi a Constituţiei României- dreptul la un mediu curat atât în prezent cât şi pentru viitorul copiilor noştri. SĂNĂTATE Implicarea în găsirea resurse pentru modernizarea, retehnologizarea unităţilor sanitare existente, dezvoltarea de dispensare în zona rurală şi asigurarea prezenţei specialişti prin program în toate localităţile judeţului. Includem asigurarea transport şi cazare acolo unde este cazul - Casa medicului şi a dascălului. Dezvoltarea SPITAL REGIONAL PENTRU COPII necesar pentru cele două judeţe Dobrogene. CULTURA Revigorarea vieţii culturale a judeţului, finanţarea unităţilor de cultură, dezvoltarea şi promovarea programe turistice incluzând spaţiul cultural, bisericile monument, ariile istorice cât şi ariile naturale existente, reluare publicaţii culturale. Dezvoltarea program strategie cultura incluzând promovarea program spectacole artistice în aer liber în lunile de vară. Continuarea şi dezvoltarea unor programe specifice în cadrul arhitectural construit existent- spre ex. în Piaţa Ovidiu, Cetăţile Dobrogene, coroborat cu includerea acestora în pachete turistice promovate internaţional. EDUCAŢIE Refacerea şi construire de creşe, grădiniţe şi şcoli în localităţi. Asigurare condiţii locuinţe cadrelor didactice în mediul rural. INFRASTRUCTURA JUDEţEANĂ Reabilitarea drumurilor judeţene, asigurarea căi rutiere asfaltate către toate localităţile din judeţ. MULTICULTURALITATEA DOBROGEANĂ Un element unic la nivel românesc şi apreciat la nivel european. E necesară promovarea modelului existent prin finanţarea refacerii spaţiilor de cult, refacerea spaţiilor istorice specifice religiilor existente. Impactul este unul social, cultural, dar şi turistic cu beneficii economice pentru locuitorii din Judeţul Constanţa. Promovarea turismului vizează identificarea zonelor istorice cu valoare turistică- implicit economică - şi realizarea proiectului social-economic "ARIA TOMITANĂ": construire piaţetă pavată cu piatră şi înconjurată cu spaţii comercializare produse artizanale ale sătenilor, spaţii alimentaţie publică cu specific; circuite pentru cicloturism, zone campare rulote. Ex: spaţiu artizanal şi rstaurante: musulman, lipovenesc, românesc în zona Pădurea Hagieni-Mangalia; Cetatea Histria inclusiv portul submers; Adamclisi- mausoleu şi cetate; Capidava-Hârşova; Constanţa-Zona Peninsulară. Acolo unde există cadru submers -ex. Histria, Zona Cazino Constanţa se vor derula programe pentru realizare scufundări. Proiectul se va derula în parteneriat între Consiliul Judeţean-Primărie-ONG-uri sprijinind vânzare produse ale localnicilor, educaţia şcolarilor într-un cadru amenajat, asigurarea flux turişti. Proiectul are în componenţă: zona istorica - natura şi protejarea mediului- cicloturism - cazare în cadrul natural - asigurare resurse economice în zona - promovare valori ale istoriei dobrogene. PROTECŢIA MEDIULUI/ARII NATURALE PROTEJATE Păstrarea zonelor protejate şi derularea de programe pentru conservarea acestora. Realizarea împăduririi şi a sistemelor de irigaţii necesare stopării deşertificării zonei. Atragerea de fonduri europene prin programe comune cu Ministerul Mediului şi ONG-uri. Protejarea acestor zone naturale presupune şi o promovare a agroturismului, a unui turism bazat pe: ZONE ISTORICE Avem în vedere reabilitare: Peninsula Constanţei incluzând clădiri istorice, Mozaicul Roman, Cazinoul; PORTURILE DUNĂRENE, cetăţile dobrogene, zone ce reprezintă importanţă pentru un turism modern asigurând venituri. Dezvoltarea proiectului ARIA TOMITANĂ ce presupune atragerea de fonduri pentru continuarea lucrărilor arheologice, asigurarea agroturismului, ivestiţii locale şi facilităţi fiscale prin reducerea impozite locale. Dezvoltarea turismului prin promovarea cadrului natural şi a vestigiilor arheologice existente atrăgând în acest sens fonduri europene şi guvernamentale în cercetarea arheologică. Cetăţile dobrogene trebuie să fie promovate în circuitul turistic mondial, e necesară realizarea în aceste arii a unor condiţii minimale pentru a face un turism real incluzând: reabilitarea drumurilor de acces ce asigură şi legăturile între localităţi, amenajarea în fiecare amplasament de zone turistice în care să fie promovate produse artizanale ale localnicilor şi o arie de servicii care să cuprindă spaţiile de vânzare produse artizanat şi spaţii prestări servicii alimentaţie cu specific conform multiculturalismului regăsit în Dobrogea - în forma unei piaţete pietruite înconjurate de spaţii construite cu specific local destinate vânzare produse artizanale şi restaurante cu specific cultural păstrând caracteristicile zonei, spaţii în proprietatea şi administrarea primăriilor locale. În paralel crearea unor zone campare conform tendinţelor regăsite în toate ţările europene, asigurând facilitate pentru derularea unui turism eco, în cadru natural şi realizarea de trasee turistice pentru biciclete, idee în plină expansiune la nivel mondial. Spre exemplificare pot fi create: Adamclisi: traseu Monumentul Tropaeum Traiani -cetatea romană Tropaeum Traiani; Capidava: traseu Capidava-Harşova(Carsium) pe malul Dunării incluzând Topalu şi Ghindăreşti. Mangalia: traseu Mangalia - Limanu-Albeşti unde avem în vedere şi zonele naturale, pădurea de la Hagieni şi putem continua cu zona Cetăţii Histria, zona peninsulară a Constanţei care e necesar a fi reabilitată păstrând cadrul arhitectural construit, devenind zona pietonală adresată şi cicloturismului. CÂINII VAGABONZI Derularea programului pentru stoparea înmulţirii acestora, adunarea din zonele locuite, vaccinare în parteneriat cu ONG-uri prin cofinanţarea programelor. Amenajarea baze pentru izolarea acestora şi asigurarea resurse de hrana inclusiv de la unităţi de alimentaţie publică care să predea către bază alimentele rămase în urma consumului uman - se diminuează inclusiv cantităţile de deşeuri produse. SIGURANŢA CETĂŢEANULUI Este o problemă acută la nivelul majorităţii localităţilor constănţene. E necesară o instruire a poliţiei locale coroborat cu educaţia în unităţile de învăţământ, o pază a şcolilor prin stopara accesului străinilor în aceste unităţi. Derularea programelor de incluziune socială, reconversie profesională. Amplasarea de camere video în zonele deficitare prin accesarea de fonduri europene, asigurarea iluminatului public. PREŢUL GIGACALORIEI Dezvoltarea program de cogenerare agent termic şi electricitate cu atragerea inclusiv de fonduri europene, realizarea în actualele puncte termice a staţiilor de producere pe gaz. Reabilitarea blocurilor de locuinţe. Amplasarea pe terasele superioare a panourilor solare care vor asigura apa caldă pe perioada martie-noiembrie prin parteneriat Primării-Asociaţii de proprietari. RECICLAREA GUNOI Selectarea gunoiului menajer şi colectarea prin modalităţi care permit o depozitare selectivă, compensând cantităţile predate în centrul de reciclare cu contravaloare taxe şi impozite locale ale familiei. Realizarea de staţii de depozitare şi selectare a deşeurilor menajere prin reciclare şi transformarea deşeurilor organice în compost pentru producerea biogazş iar ceea ce rămâne în urma fermentării urmând să fie transformat în îngrăşământ agricol. În acest sens în oraşele ce au 30.000-60.000 locuitori e necesară realizarea de staţii biogaz ce conduc la producerea energiei electrice, iar produsul final va fi folosit ca îngrăşământ. IZVOARELE TERMALE E necesara captarea eficientă şi promovarea izvoarelor de apă termală din judeţ având impact imediat în dezvoltarea turismului şi dezvoltarea economică a localităţilor. E necesară includerea acestor avantaje în derularea unui turism medical care se completează cu celelalte programe existente. GAZELE DE ŞIST Analiza imediată a impactului prin specialişti agreaţi de administraţia publică judeţeană şi Ministerul Mediului pentru a se emite opinie în ceea ce priveşte efectele extragerii gazelor de şist din subsolul dobrogean. E necesară analiza impactului asupra riscului de producere cutremure în zona în care se află amplasata Centrala Nucleară de la Cernavodă şi asupra surselor de apă potabilă din judeţ. POLUATORUL PLĂTEŞTE Avem în vedere faptul că Judeţul Constanţa este unul dintre cele mai industrializate din România, faptul că în acelaşi timp există unităţi economice ce prezintă risc de poluare, sens în care se impune ca poluatorii existenţi să susţină economic judeţul prin susţinerea programe adresate cetăţenilor în funcţie de strategia de mediu şi strategiile economice şi sociale ale Consiliului Judeţean. Proiectul vizează stabilirea taxe în ceea ce priveşte unităţile cu risc de mediu şi suport în programele judeţului ce vizează atât creşterea condiţiilor de viaţă cât şi educaţia şi sănătatea, factori esenţiali pentru un viitor în condiţii europene.

REPLICA ONLINE CONSTANTA

O "administraţie mai presus de politică" - proiectul propus de Dumitru Bădrăgan, candidatul PER la preşedinţia CJC