O comună din județul Constanța bagă 300.000 de lei într-o aplicație care să decidă cine îi duce pe copii la școală

Comuna Lumina alocă peste 300.000 de lei pentru o aplicație de car-sharing destinată transportului elevilor. Acum, utilitatea acestei aplicații o putem înțelege până la un anumit punct, dar nota de plată care vine pentru ea ridică semne de întrebare chiar și pentru cei mai optimiști susținători ai proiectului.

Un proiect verde sau doar costisitor?

Primăria Lumina implementează proiectul „CHANGE”, finanțat prin fonduri INTERREG VI-A România-Bulgaria 2021-2027 (din Fondul European de Dezvoltare Regională), care promite educație ecologică și reducerea poluării. Partea tehnologică a planului: o aplicație mobilă care gestionează transportul elevilor între domiciliu și școală.

Bugetul pentru dezvoltarea software-ului depășește 300.000 de lei, pentru o aplicație disponibilă pe iOS și Android, în două limbi. Rămâne neclar dacă această sumă este proporțională cu nevoile reale ale comunității.

Aplicația va funcționa pe baza conturilor părinților, alocând automat cine duce copilul și cine îl aduce acasă. Sistemul folosește GPS, mini-hub-uri și notificări, iar părinții nu pot alege direct copilul pe care îl preiau – decizia o ia aplicația.

Fiecare școală beneficiară validează identitatea părinților și datele mașinii. Toate conturile sunt create de prestator, iar orice eroare în disponibilitatea locurilor va fi semnalată automat. În practică, un copil ar putea rămâne acasă dacă software-ul decide greșit.

Tehnologie versus realitate

Aplicația include interfață prietenoasă, meniu lateral, înregistrare prin rețele sociale și încărcare rapidă. Prestatorul va asigura mentenanța timp de doi ani, va crea logo și cod QR și va participa la întâlniri cu părinți și școli pentru ajustări.

Contractul se atribuie prin SEAP, pe criteriul „prețul cel mai scăzut”. Autoritatea contractantă poate solicita noi propuneri financiare dacă două oferte au același preț. În teorie, procesul e transparent, dar funcționalitatea reală pentru 1.300 de elevi și părinți rămâne o necunoscută.

Datele personale ale părinților și elevilor vor fi stocate conform GDPR și regulamentelor UE. Prestatorul trebuie să respecte egalitatea de șanse, nediscriminarea și principiile dezvoltării durabile pe întreaga durată a proiectului. În ce măsură se va respecta asta și cine va monitoriza progresul aplicației, rămâne de văzut.

Mini-hub-urile și punctele de preluare sunt stabilite de autorități și părinți. Modificările spontane în trafic sau situațiile neprevăzute nu sunt clar acoperite, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței aplicației.

Criticii susțin că proiectul riscă să transforme un drum zilnic la școală într-un exercițiu birocratic și automatizat. Susținătorii vorbesc despre inovație și protecția mediului, dar succesul depinde de implicarea reală a părinților și de funcționarea tehnică perfectă.

Rămâne de văzut dacă aplicația „salvează planeta” sau doar servește ca justificare pentru cheltuieli iresponsabile din bani publici. Întrebarea esențială: chiar avem nevoie ca un software să decidă cine duce copilul la școală?