O copilă de 12 ani din Tulcea, însărcinată în cinci luni, a abandonat școala

O copilă de 12 ani din Tulcea, însărcinată în cinci luni, a abandonat școala Un nou caz alarmant atrage atenția asupra problema mamelor minore din țară, un capitol la care România este campionă în UE. O fetiță de 12 ani din Agighiol a rămas însărcinată iar tatăl ar fi un adolescent de 16 ani. De rușine, copila nu mai merge la scoală, iar autoritățile locale încearcă să o monitorizeze, dar se plâng că este dificil de cooperat cu familia fetei. Fata de 12 ani care este în prezent este însărcinată în luna a cincea provine dintr-o familie de etnie rromă cu 7 copii. Mergea la școală, dar a abandonat lecțiile pentru că îi este rușine. Autoritățile au aflat de la școală despre sarcina fetei, înainte de vacanța care tocmai s-a încheiat. Ar fi monitorizată de un asistent comunitar, dar autoritățile locale spun că este greu de cooperat cu mama copilei, care 36 de ani. Dintr-o anchetă socială a reieșit că fata ar fi întreținut relații sexuale din ”joacă” și că nu ar fi știu ce i se poate întâmpla. Potrivit mamei, totul a început după ce copila a fost plecată la rude în alt sat unde ar fi întreținut raporturi sexuale cu un minor de 16 ani pe care fata îl cunoștea. Mama le-a spus autorităților că a mers cu copila la medic și că se află în stare bună. DGASPC Tulcea susține că are în evidență 18 minore însărcinate anul acesta iar 17 dintre ele au sub 16 ani. Copila din Agighiol este cea mai mică dintre ele, scrie observatornews.ro. ”E clar că avem o problemă în societate. Avem un număr din ce în ce mai mare de mame minore. Mame cu vârste din ce în ce mai mici. Este evident că informațiile de care au nevoie aceste fete nu ajung la ele. Ca să primească aceste informații trebuie să existe un cadru legal. Persoanele care să le furnizeze există. Dar ai nevoie de acordul părinților ca să poți să discuți despre educație sexuală cu fetele”, a declarat pentru Observator Laura Micu de la DGASPC Tulcea. Anul acesta s-a dublat numărul mamelor adolescente, în Vaslui. Multe dintre minore provin din mediul rural. România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană la rata de naştere în rândul mamelor adolescente, sarcina în adolescenţă având numeroase consecinţe negative asupra viitoarelor mame, precum şi costuri sociale şi economice, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociaţia SAMAS în România. Potrivit autorilor, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta împreună cu precaritatea economică, socială şi de sănătate. În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%. Potrivit studiului, în 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290, iar vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri. Conform UNICEF citat de news.ro, la adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini). Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu. „Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri şi cu implicarea mai multor instituţii ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educaţie, cel medical, dar şi autorităţile locale trebuie să acţioneze, acordând o atenţie sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilităţile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România. Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore. „Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Aceste cifre ilustrează amploarea problemei şi necesitatea unei acţiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenţi, pe canalele de comunicare specifice şi cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce priveşte Asociaţia SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activităţii de educaţie în comunităţile defavorizate”, a declarat Marina Oţelea, unul din autorii studiului. Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala, ceea ce sporeşte riscul pentru un comportament sexual riscant şi apariţia unei sarcini nedorite. Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educaţia sexuală, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al adolescentului. Printre recomandări se numără iniţierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informaţii şi servicii de sănătate a reproducerii şi sexualităţii, prin revizuirea şi adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii. Se mai recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile. Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi, conform studiului UNICEF.

REPLICA ONLINE CONSTANTA

O copilă de 12 ani din Tulcea, însărcinată în cinci luni, a abandonat școala