Olandezii care au încasat un miliard de euro ca să facă praf plajele Constanței vor să construiască și „Autostrada albastră“

Olandezii de la Van Oord, care au încasat un miliard de euro de la statul român pentru a face, în cele din urmă, praf și pulbere plajele din sudul litoralului și din orașul Constanța,(n.red. de plaja din Mamaia s-au ocupat olandezii de la Boskalis) vor să construiască acum și „Autostrada albastră“. Este vorba despre Fast Danube 2, unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale României, care are ca obiectiv principal modernizarea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, în vederea creșterii practicabilității acestei „autostrăzi albastre“ tot timpul anului. Valoarea estimată a contractului este de peste 170 de milioane de euro. 

Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați a primit două oferte la licitația lansată pe 22 octombrie 2025 pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 2, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură fluvială din România, a anunțat luni ministrului Transporturilor, Ciprian Şerban.

„Astăzi au fost depuse două oferte în cadrul licitației pentru proiectarea și execuția proiectului Fast Danube 2, investiția strategică ce va revitaliza sectorul româno-bulgar al Dunării, pe 470 km”, transmite Şerban. Potrivit ministrului, ofertele depuse reprezintă un semnal clar că piața răspunde acestui proiect major, cu o valoare estimată de peste 170 milioane euro.

Ciprian Șerban

Firmele înscrise pentru realizarea „Autostrăzii albastre“

Conform proiectului, Fast Danube 2 va permite creșterea perioadei de navigație de la 280 la 340 zile pe an și va genera o majorare estimată de 20% a volumului de mărfuri transportate pe fluviu, contribuind direct la consolidarea transportului fluvial și la dezvoltarea economică regională.

Proiectul prevede realizare a 110 km de șenal navigabil dragat, 9 epiuri și 4 chevroane, 5,45 km stabilizări de mal și o insulă artificială. Urmează etapa de evaluare a ofertelor, iar semnarea contractului este prevăzută cel târziu în iulie 2026, a mai spus ministrul Transporturilor.

Potrivit anunțului postat pe SEAP de către Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, a fost depusă o ofertă din partea olandezilor de la Van Oord Dredging and Marine Contractors BV (reprezentant Govert Van Oord) și una din partea asocierii conduse de Concivia SA din Brăila, din care mai fac parte Ferrari Ing Ferruccio din Italia (reprezentant Giacomo Baita), Vepex Com SRL Galați (reprezentant Vasile Stan), Impresa di Costruzioni Ing. E. Matovani Italia (reprezentant Giampaolo Chiarroto), Green Forest Proiect SRL București (reprezentant Eduard Gabriel Voican), Ridsilv Prod SRL Brăila (reprezentant Iulian Radu), Topo Miniera SRL Constanța (reprezentant Stere Bajdu), Terra gage SRL București (reprezentant Constantin Ungureanu) și Aquaproiect SA București (reprezentant Liliana Drăgan). 

Ce presupune „Autostrada albastră“

Sectorul comun româno-bulgar este cel mai lung sector transfrontalier al Dunării (cu o lungime de aproximativ 470 km) și parte integrantă a coridorului de transport Rin – Dunăre din cadrul rețelei TEN-T, reprezentând ”autostrada pe apă” sau „Autostrada albastră“, de la vest la est, care conectează România de restul Europei Centrale și de Vest. 

Principalele lucrări prevăzute de contract în termen de 24 luni (maxim până la 31.12.2028) sunt:

- lucrări de dragaj capital a căii navigabile în 12 puncte din România și Bulgaria, pe o lungime șenal de 110 km;
- lucrări de inginerie rigide: epiuri (9 buc) și chevroane;
- lucrări de inginerie morfologică pentru realizarea unor insule artificiale;
- lucrări de consolidare de mal (5.450 metri), reprezentând o intervenție minimă asupra cursului natural al Dunării, zonei de biodiversitate și adâncimii minime pentru transportul naval pe Dunăre.

Principalele obiective ale proiectului sunt:

- deblocarea circulației fluviale și stimularea transportului fluvial eficient;
- creșterea atractivității transportului fluvial ca alternativă sustenabilă;
- reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere prin transferul transportului de mărfuri către transportul naval;
- reducerea timpului și costurilor pentru transportul de marfă;
- consolidarea rolului Portului Constanța și poziționarea acestuia ca nod strategic de transport (lider) în regiunea de sud-est a Europei.

Van Oord și reducerea eroziunii costiere: plaje de pe care nici nu se mai vede marea

Valoarea obiectivului de investiții este de 170.675.100 euro, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile prin cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) și cofinanțat din bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Cel mai cunoscut nume de pe lista celor interesați de realizarea „Autostrăzii albastre“ este cel al olandezilor de la Van Oord. Este vorba despre compania bine cunoscută în Constanța pentru la mega-proiectul de reducere a eroziunii costiere a litoralului românesc. 

După mai bine de 20 de ani și un miliard de euro cheltuiți, rezultatele se văd cu ochiul liber și sunt catastrofale: cei 250 de kilometri de plajă au devenit atât de largi, încât turiștii aflați vara pe nisip la plajă nici nu mai văd marea. Iar la primii pași în apele mării sunt înghițiți de gropi uriașe căscate în sol, după lucrările de protecție costieră.