ONG-urile constănțene cer stoparea tunurilor imobiliare pe taluzul cuprins între plajele 3 Papuci și Aloha

Reprezentanții Rețelei pentru Natură Urbană și ai Mare Nostrum solicită Primăriei Constanța să nu accepte construcții private de ansambluri rezidențiale pe taluzul cuprins între plajele 3 Papuci și Aloha. Aceștia amenință că o posibilă construcție ar afecta biodiversitatea locală și peisajul costier. 

Rețeaua pentru Natură Urbană (RNU) și Mare Nostrum solicită Primăriei Constanța să nu accepte construcții private de ansambluri rezidențiale pe taluzuri, care distrug peisajul costier, nici șosea auto de coastă, care poluează și ciuntește plaja de farmecul ei. Construcții sunt prevăzute, de exemplu, pe tot taluzul cuprins între Plaja 3 Papuci și Plaja Aloha unde încadrarea în PUZ este ZRCM1 - Subzonă mixtă cu clădiri având regim de înălțime mediu și înalt și regim de construire continuu sau discontinuu. Solicităm ca, pentru accesul de-a lungul coastei, să fie prioritizată circulația pietonală și velo iar pentru circulația rutieră să fie analizate alternative în afara zonei de coastă. 

”Propunem spații verzi și arii naturale urbane într-o manieră minim invazivă pe taluzuri care să pună în valoare biodiversitatea și patrimoniul peisager. 

Propunerile sunt realizate cu ocazia „Anunțului privind elaborarea PUZ - Consolidare și regenerare urbană taluzuri, reglementare plaje Municipiul Constanța, Județul Constanța”, într-un context mult prea scurt, de parcurgere a documentației. Cerem o serie mai largă de consultări publice, cu accent pe îmbunătățire a reglementării cu studii de biodiversitate, sociologice și mobilitate. 

PUZ remarcă lipsa unor reglementări care poate „conduce la o dezvoltare haotică în neconcordanță cu peisajul natural prezent, generând astfel realizarea unor imobile care impactează silueta urbană percepută din zonele de taluz sau plajă”. PUZ propune expropriere pentru o reglementare unitară, expropriere care trebuie precizată asupra proprietăților private pe taluz. Iar dacă nu expropriere, atunci contestare în instanță a modului în care s-au privatizat porțiuni din taluz. 

ONG Mare Nostrum

PUZ remarcă faptul că „taluzul nu este sistematizat și prezintă vegetație spontană, făcând imposibilă utilizarea sa la momentul actual”. PUZ subliniază că „majoritatea legăturilor între fondul construit și plajă se realizează prin alei și poteci neasfaltate”, dar și că unele zone sunt „inaccesibile”. În timp ce accesul pietonal, inclusiv al persoanelor cu dizabilități, este esențial, unele zone de taluz merită să rămână inaccesibile pentru biodiversitate, ca locuri de cuibărit și de co-existență între om și alte specii, după cum și unele poteci pot fi gândite drept cărări neasfaltate, realizate din materiale permeabile. 

Situl ROSPA0076 Marea Neagră este o arie de protecție specială avifaunistică semnificativă (peste 120.000 ha), care protejează în principal păsările marine și migratoare. Deși este un sit preponderent marin, zona de țărm și taluz reprezintă interfața critică unde se concentrează măsurile de management, deoarece aici păsările cuibăresc, se odihnesc sau se hrănesc. 

Rețeaua pentru Natură Urbană (RNU)

Consolidarea care să combată eroziunea din plan trebuie să fie prietenoasă cu natura, să evite „betonarea” 

În raport cu aceste zone specifice (țărm și taluz), planul de management prevede protecția taluzului / falezei pentru cuibărire, cu restricții de construire care alterează morfologia taluzului. Consolidarea care să combată eroziunea din plan trebuie să fie prietenoasă cu natura, să evite „betonarea” și să nu distrugă habitatele de cuibărire.  În acest sens, propunem ca iluminatul menționat în PUZ pentru „sistematizarea” zonelor verzi să fie gândit în așa fel încât să nu afecteze ritmurile naturale ale păsărilor sălbatice și ale altor specii, de ex. să fie orientat în jos. Amenajările trebuie gândite minim invaziv, cu utilizarea materialelor naturale pe taluz (piatră, vegetație locală), în loc de beton, cu accent pe poteci tematice cu panouri legate de biodiversitate. 

Un studiu sociologic cantitativ și calitativ este necesar, mai ales că doar 15 respondenți au fost consultați în PUZ, derivarea de procente cu preferințe de utilizare din astfel de cifre mici fiind o eroare metodologică.  

Rețeaua pentru Natură urbană, mediul asociativ local și cel universitar cu siguranță pot facilita focus grupuri, ateliere tematice, cercetări cantitative și legate de biodiversitate care să întărească direcții de reglementare pe care PUZ și reglementările succesive trebuie să le dea pentru o dezvoltare armonioasă a Constanței. În consecință, solicităm, potrivit prevederilor legale, cel puțin o dezbatere publică", au transmis reprezentanții Rețelei pentru Natură Urbană și ai Mare Nostrum.