Ovidiu Cupșa, directorul CERONAV: Ne batem pentru deschiderea unui pavilion românesc!

INTERVIU - VIDEO

De 20 de ani, România nu mai are flotă maritimă comercială. Țări fără ieșire la mare au flote, însă pentru România, o țară maritimă și cu un personal navigant numeros, este rușinos să nu aibă flotă comercială maritimă. CERONAV, ANR, Liga Navală Română și Sindicatul Liber al Navigatorilor și-au unit forțele în vederea înființării un pavilion românesc. Sunt șanse, însă este nevoie de implicarea autorităților locale și mai ales centrale, este nevoie, mai ales, de schimbarea legislației fiscale, pentru ca România să devină atractivă pentru armatori. Ce demersuri s-au făcut în acest sens, relatează directorul general al Centrului Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV), Ovidiu Cupșa, într-un interviu în care a vorbit și despre realizările în cei 7 ani de când se află la cârma instituției, dar și despre proiectele viitoare.

Reporter: Domnule director, vă aflați de 7 ani la conducerea CERONAV. Care sunt cele mai importante realizări pe care le-ați obținut până acum?

Ovidiu Cupșa: Plecăm de la premiza că România este unul dintre principalii furnizori de personal navigant la nivel mondial, în momentul de față suntem una dintre țările cu cei mai mulți ofițeri de marină, peste 30.000 de ofițeri, personal nebrevetat și personal auxiliar, ceea ce ne situează într-o poziție printre liderii europeni și mondiali. Din acest punct de vedere, competența ofițerilor români de la navă trebuie dată de instituțiile statului de la uscat, respectiv CERONAV și ANR. Pentru că, bineînțeles, nu poate să existe personal navigant fără ca certificările să fie conform normelor internaționale și standardelor pe care le promovează și le impune IMO. Ne propunem să păstrăm trainingul românesc în elita trainingului mondial, să păstrăm conformitatea certificatelor ofițerilor și personalului navigant român pentru că aceștia să aibă acces la flota internațională, altfel nu sunt angajați în flota internațională, atunci toată politica noastră decurge din acest obiectiv principal. Ca și realizări în cei 7 ani, putem să amintim că am ajuns instituția de training din Europa cu cea mai mare ofertă educațională, furnizăm peste 200 de tipuri de cursuri, ne-am mărit obiectul de activitate prin introducerea, pe lângă cursurile obligatorii pe care le avem, a cursurile pe off-shore. Am intrat pe piața navigației interioare prin construirea centrului de pregătire de la Galați, cel mai puternic din Europa. Am promovat o directivă națională în acest sens, votată în Parlamentul European și care va intra în 2021 în vigoare, directivă prin care se vor recunoaște certificările marinarilor de apă dulce românesc în toată Europa. Prin această certificare, va crește numărul de marinari angajați în flotele din Europa pe toate zonele de navigație pe ape interioare. Ne continuăm programul de investiții și dezvoltare prin intrarea pe piață a serviciilor integrate și printr-un proiect în stadiu de realizare, de intrare pe piață a serviciilor de furnizare de cursuri profesională pentru personalul navigant. În ceea ce privește intrarea pe piață a serviciilor integrate, suntem în faza de realizare a unei investiții la Baza Nautică, în care vom avea un complex de pregătire, cazare și un bazin de antrenament. Aceste servicii vor însemna preluarea cursantului de la aeroport, cazarea lui, pregătirea profesională.

Rep.: În ce stadiu se află proiectul?

Ovidiu Cupșa: Este un proiect pe care l-am demarat în urmă cu 4 ani, timp de câțiva ani am fost practic în așteptare din partea autorităților locale și naționale a tot ceea ce înseamnă parte de PUZ, aprobări. Am ajuns în faza în care promovăm hotărârea de Guvern, hotărârea este pe circuit, a trecut de Ministerul Transporturilor, a trecut și de dezbatere publică. Ne așteptăm ca, în săptămânile următoare, să avem această hotărâre ca să putem începe demararea licitației pentru proiectare și execuție. Avem fondurile alocate, este vorba despre 46 milioane de lei, pentru toată construcția și dotări tehnice. Până la sfârșitul anului, va fi realizată licitația pentru proiectare și execuți, iar termenul este de 24 de luni. Sperăm să începem execuția la începutul anului 2020 și să finalizăm execuția până la sfârșitul anului 2021, dacă nu mai există sincope din partea autorităților.

Rep.: Cât va dura toată pregătirea cursanților?

Ovidiu Cupșa: Depinde de tipul de cursuri. Există cursuri care sunt conforme standardelor internaționale impuse de IMO, aceste cursuri în funcție de personal brevetat auxiliar, se ridică la câteva săptămâni, ele se reînnoiesc la fiecare 5 ani, este un standard internațional, fiind vorba de un standard viu, în permanentă dezvoltare. Iar cursurile opționale, tehnice care sunt cerute de armatori sau la cererea cursantului, depinde de specialitatea pe care o are. În general avem cursuri care pot dura o zi sau 3 săptămâni. Un pachet complet de reînnoire durează în jur de 5 săptămâni. La nivel european, ne situăm pe primul loc ca și ofertă de training, în ceea ce privește poziția pe piața europeană, sunt unul dintre centrele care au capacitatea tehnică iar, cu investițiile viitoare vom reuși să ne impunem pe piața mondială pentru următorii 20 de ani și să fim pregătiți pentru orice schimbare a legislației internaționale. Ne așteptăm la o asemenea modificare și trebuie să fim pregătiți pe partea tehnică.

Rep.: În cei 7 ani v-ați propus și proiecte pe care nu ați reușit să le realizați până acum. Care este cea mai mare nerealizare?

Ovidiu Cupșa: Eu, în general, sunt destul de optimist și nu vorbesc despre ce nu am realizat. Dacă vreți o remarcă generală legată de nerealizări, este ritmul în care anumite proiecte s-au mișcat sau au fost puse în practică. Noi nu am abdicat la niciunul din proiectele pe care ni le-am propus, dar într-adevăr am avut o mare problemă legată de ritmul în care am reușit să ducem la îndeplinire aceste proiecte, fie din cauza legislației stufoase, fie din cauza schimbărilor prea dese la nivelul guvernului și a ministerului, pentru că acționarul nostru este statul român prin Ministerul Transportului. De multe ori ni s-a întâmplat ca, atunci când am reușit să convingem un ministru sau secretar de stat de utilitatea unui proiect, el să fie schimbat și atunci o luam de la capăt. Ceea ce a condus la această întârziere. Sunt unele proiecte care ar fi putut să-și atingă deja maturitatea dacă lucrurile ar fi mers liniar. Dar prin perseverență am ajuns în stadii destul de avansare cu majoritate proiectelor noastre, cele mai multe fiind deja bugetate, în stadii în care practic nu se mai poate da înapoi, sunt mult mai optimist.

Rep.: De 20 de ani nu mai avem flotă românească, ferry-boat-urile sunt în conservare, mănâncă destul de mulți bani. Cât de important ar fi pentru noi să avem o flotă românească, un pavilion românesc?

Ovidiu Cupșa: România este și rămâne o țară maritimă, indiferent de felul în care au decurs politicile legate de strategia navală, care există și nu există, de obiective pe termen lung în domeniul naval, România s-a încăpățânat să rămână o țară maritimă pentru că ne-a ajutat foarte mult deschiderea la mare și faptul că două din cele trei componente importante pentru realizarea actului maritim le avem. Unul este infrastructura prezentă prin Portul Constanța și deschiderea la Coridorul VII pan european prin Canalele Navigabile Românești și Dunăre. A doua componentă, oamenii, personalul navigant iar cea de-a treia componentă este acea componentă a navei pentru că nu poți să realizezi transport maritim dacă nu ai nave. Nu putem să visăm pentru perioada următoare la o flotă românească la care acționar să fie statul român. Dacă vrem să fim realiști, să creăm o flotă, un pavilion românesc trebuie să creăm un pavilion tehnic pentru investitori, armatori pentru care România ar deveni atractivă. Iar acest lucru nu se poate crea decât prin modificare legislației fiscale și prin crearea unui cadru favorabil armatorilor pentru că o navă nu este ca o afacere locală, nava se mută acolo unde armatorul dorește, unde i se oferă o legislație favorabilă.

Rep.: CERONAV face ceva în acest sens?

Ovidiu Cupșa: Atât eu cât și un grup destul dedicat, oameni din domeniul naval, ANR, Liga Navală Română și Sindicatul Liber al Navigatorilor, ne batem de câțiva ani pentru deschiderea acestui pavilion. În sensul că am făcut câțiva pași concreți, am încercat și am reușit într-o formă sau alta, în primă fază să ca Ministerul Transporturilor să-și aplece puțin privirea asupra acestei chestiuni. Din mai multe discuții și cu armatorii, și nu numai, am ajuns la concluzia că cea mai mare problemă este această problemă fiscală. Deschiderea unui pavilion, din punct de vedere tehnic, în momentul de față este ușor de realizat, avem Autoritatea Navală Română, ofițeri bine pregătiți, CERONAV-ul, care poate să furnizeze specialiști în administrarea acestui pavilion, în schimb nu avem legislație fiscală adecvată. Primul lucru de care ne-am lovit a fost, pe bună dreptate, scepticismul tuturor.

Rep.: Care ar fi cea mai mare problemă din legislație?

Ovidiu Cupșa: Fiscalizarea care în momentul de față nu este diferențiată, adică trebuie să existe o lege specială de fiscalizare a navelor. În momentul în acrea duci un armator, trebuie să ai o predictibilitate fiscală. Investitorul trebuie să știe că următorii ani are un anumit comportament fiscal avantajos. Și la nivel local trebuie să ai o deschidere destul de mare pentru a crea un mediu prietenos armatorului. Discutând cu specialiști din ministere, această lege specială este considerată ajutor de stat, fiind în U.E. Cu puțină încăpățânare am ajuns la Consiliul Concurenței, fiind instituția din România care administrează ajutoarele de stat. Am făcut o adresă, Am cerut punctul de vedere cât se poate de clar. Mi-a răspuns că este posibil de a introduce în România această legislație fiscală, cu notificarea Comisiei Europene. Bineînțeles, am venit și noi cu argumente, cu studii, cu tot ce am avut ca practică europeană. Trebuie doar să fie aprobate aceste legi fiscale, am reușit să cooptăm conducerea ministerului în acest demers. Săptămâna viitoare o să aibă loc prima întâlnire legată de inițierea legislației pentru pavilion. E o chestiune care va dura luni de zile, poate chiar ani, dar ceea ce îmi doresc este să se facă acest prim pas concret. Nu este o chestiune de costuri, costă infrastructura, dar există modalități de finanțare. Crearea pavilionului implică doar voință politică și tehnic profesional, implicarea autorităților și e important ca administrarea să fie făcută de către statul român.

Rep.: Ce ar însemna pentru România un pavilion românesc?

Ovidiu Cupșa: Crearea acestui pavilion înseamnă un mare avantaj, mai ales pentru Constanța pentru că aici se desfășoară activitatea maritimă. În momentul în care ai un pavilion românesc și ai reușit să atragi armatori ai avantaje. Se vor crea locuri de muncă, Constanța va deveni atractivă pentru afaceri în domeniul shipping-ului, ar însemna o creștere a companiilor care vor angaja specialiști pe uscat. În momentul în care ai și nave sub pavilion românesc, personalul are prioritate la angajare, ai alte capacitate de negociere cu companiile de shipping. Vorbim și de taxele care ar veni la statul român, taxe care, în momentul de față nu vin. Toate acestea, dublate cu crearea unei infrastructuri ar putea crește foarte mult sectorul naval românesc. Și sectorul naval, și Constanța au nevoie de valorificarea acestei poziții strategice pe care o avem.

Mirela PASCAL, Loredana MIHAI