Palma dată de elev unui profesor de la Liceul „Mircea cel Bătrân“ este rușinea unui sistem care tace și acoperă. Video
Palma dată de elev unui profesor de la Liceul „Mircea cel Bătrân“ este rușinea unui sistem care tace și acoperă. Video
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestPe 12 septembrie, o scenă șocantă a avut loc în incinta Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța: un elev și-a lovit profesoara de 45 de ani peste față, în timpul unei dispute verbale. Cazul a inflamat opinia publică, a stârnit reacții pe rețelele sociale și a fost prezentat drept un incident izolat. Însă, în urma unei investigații proprii, descoperim că nu este prima abatere a acestui minor, ci doar vârful unui iceberg.
Un istoric tulburător, ignorat de școală
Elevul agresor nu este la prima manifestare violentă. În luna ianuarie a acestui an, pe când era înscris la Școala nr. 39 „Nicolae Tonitza”, un părinte a redactat un memoriu detaliat în care reclama comportamentul agresiv și imprevizibil al băiatului. În document, colegii săi erau descriși ca fiind permanent înfricoșați, obligați să suporte accesele lui de violență.
Deși semnalul de alarmă era clar, măsurile luate au fost aproape inexistente: o suspendare de trei săptămâni și scăderea notei la purtare. Apoi, elevul s-a întors în bancă „ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”. Autoritățile școlare au preferat să bifeze sancțiuni minime, fără să ceară o evaluare psihologică serioasă și fără să impună un plan de monitorizare sau sprijin specializat.
Rezultatul? Elevul a continuat să reprezinte un pericol pentru colegi și profesori, iar pe 12 septembrie a agresat un cadru didactic — confirmând că lipsa de reacție de atunci a pregătit terenul pentru o nouă tragedie.
Între nepăsare și complicitate
Este imposibil să nu observăm cum instituțiile educaționale tratează superficial astfel de cazuri. Suspendarea sau scăderea notei la purtare sunt sancțiuni simbolice, lipsite de efect real asupra unui adolescent care nu înțelege consecințele faptelor sale. În loc să fie direcționat spre consiliere psihologică, evaluare de specialitate și, eventual, către un program educațional adaptat, elevul a fost „împins” înapoi în colectiv.
Această pasivitate nu este doar greșeală, este complicitate. In acest caz, iese din discutie protejarea imaginii școlii în locul protejării copiilor și profesorilor. S-a ales liniștea de moment în locul unei intervenții dure, dar necesare. Iar acum consecințele se văd în toată cruzimea lor: un cadru didactic umilit și agresat fizic de un minor cu antecedente documentate.
Inspectorul școlar recunoaște, in esență, gravitatea faptului
Inspectorul școlar general al județului Constanța, Sorin Mihai, a ieșit cu declarații publice despre incident, confirmând, pe jumătate, gravitatea situației. „Elevul a avut o atitudine nepotrivită, violentă în raport cu cadrul didactic”. Acesta a mai precizat că la nivelul unității de învățământ s-a declanșat o acțiune de verificare prin Comisia de Combatere și Prevenire a Violenței.
Nu este prima abatere a elevului și nici nu există semnale că autoritățile școlare au tratat situația cu seriozitatea cuvenită. Suspendarea temporară și anchetele formale, de tip „Comisie de verificare”, nu sunt decât gesturi birocratice, incapabile să prevină următoarea agresiune.
Nevoi speciale, ignorate complet
Directorul Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”, prof. dr. Vasile Nicoară, a încercat să explice incidentul, descriindu-l drept un caz „nefericit” și „complex”. Potrivit declarațiilor sale, elevul, care are cerințe educaționale speciale, s-a dezorientat în clădirea instituției și a ajuns într-o clasă greșită, unde, aflat sub confuzie și frustrare, și-a pierdut controlul și a lovit-o pe profesoară, atingându-i ochelarii. Directorul susține că nu a fost vorba de o violență intenționată, ci de reacția unui adolescent aflat într-o stare de nesiguranță, necunoscând colegii și topografia liceului, dar și resimțind experiențe anterioare de respingere din partea altor elevi.
Vasile Nicoară
Ceea ce este și mai grav este faptul că problema elevului nu este una de simplă „obrăznicie”, ci de tulburări de comportament evidente. Acest copil are nevoie de ajutor profesional, de consiliere psihologică și de un plan de intervenție personalizat. A-l lăsa „să se descurce” într-un colectiv normal înseamnă a-l condamna la eșec și, în același timp, a transforma școala într-un teren periculos pentru cei din jur.
De fiecare dată când un astfel de caz este tratat superficial, pericolul crește. Elevii și profesorii devin victime sigure, iar societatea se pregătește, fără să știe, pentru tragedii viitoare.
O întrebare care nu poate fi evitată
Câte memorii, câte plângeri și câte palme mai sunt necesare pentru ca autoritățile să înțeleagă că problema este reală și urgentă? Nu este suficient să se anunțe anchete formale după fiecare incident. Este nevoie de o strategie clară: evaluări psihologice, intervenții specializate și responsabilizarea școlilor care aleg să „închidă ochii”.
Un lucru este cert: dacă acest copil nu primește sprijinul adecvat, nu vorbim despre un incident singular, ci despre începutul unui șir periculos de evenimente. Iar data viitoare, consecințele ar putea fi mult mai grave decât o palmă.
Video:
.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
16° Constanța 

















