Paloma Petrescu, fost secretar de stat în Ministerul Învățământului: Politizarea este „cancerul“ din sistemul de educație. Video

Educația în România a avut parte de foarte multe schimbări în ultimii 25 de ani, schimbări care nu au adus îmbunătățiri ale sistemului. Din păcate, cele care s-au dovedit a fi benefice pentru educație au fost imediat „îmbunătățite” sau au fost foarte rar aplicate. Fostul inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Constanța, Paloma Petrescu, care a ocupat și funcția de secretar de stat și care în prezent este expert educațional, coordonator al rețelei de școli-pilot a declarat, în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța, că ideea școlilor pilot a început prin anul 2011 și că abia în anul 2023 a început să se pună în practică. Paloma Petrescu a mai spus că, din păcate, politizarea din sistemul educațional este un adevărat cancer. Totodată, fostul secretar de stat a mai spus că își dorește ca Centrele de Asistență Educațională și resurse să se implice mai mult în rezolvarea problemelor din sistem. În ceea ce privește comunicarea, Paloma Petrescu a recunoscut faptul că lipsește cu desăvârșire și că acest lucru trebuie foarte repede reglat pentru că o comunicare eficientă între profesori, elevi și părinți este esențială în ceea ce înseamnă dezvoltarea elevilor și succesul acestora.

Paloma Petrescu, Robert Nenciu

Despre sistemul de educație din România se poate vorbi foarte mult, însă, din păcate, orice discuții au fost sau sunt nu se concretizează în proiecte reale care să conducă la o eficientizare. Fost inspector general al ISJ Constanța, fost secretar de stat în Ministerul Educației și actual expert educațional, coordonator al rețelei de școli-pilot, Paloma Petrescu, a declarat pentru Replica de Constanța că în educație există câteva direcții care trebuie urmate pentru o creștere reală a calității actului de învățământ.

„Eu sunt foarte bucuroasă să fiu la Constanța și mă gândeam, în această dimineață, cât de norocoasă sunt că sunt constănțeancă. Nu am apreciat la adevărata valoare cei 40 de ani în care am trăit aici, dar acum singurul lucru care îmi lipsește — în afară de oamenii dragi — este răsăritul de soare din mare. Am venit cu mare bucurie. Trebuie să clarificăm câteva lucruri.

Eu sunt un pensionar activ. Înființarea școlilor-pilot este, într-o anumită măsură, legată și de mine. Am avut mereu convingerea că școlile de aplicație și școlile-pilot sunt o direcție importantă pentru educație. Consider acest proiect extraordinar. A durat mult: din 2011 până în 2023, iar în 2024 am început efectiv. Cred că este un mod foarte bun de a aduce educația mai aproape de comunitatea în care trăim. Sigur, e foarte bine să avem strategii naționale, repere, legi, proceduri și așa mai departe. Curriculum-ul național este necesar și valoros. Dar fiecare copil cu care lucrăm este diferit de ceilalți.

De aceea, dacă vrem să vorbim despre individualizarea învățării, despre Constituția României, despre incluziune, trebuie să înțelegem că nu există o soluție universală. Mai ales că ne aflăm într-o perioadă de schimbare. Căutarea și identificarea nevoilor reale ale copiilor ne ajută să răspundem acestor nevoi”, a declarat Paloma Petrescu.

Video 1:

Școlile-pilot oferă posibilitatea ieșirii din rutina zilnică

„În Legea educației există un articol dedicat școlilor-pilot (cred că articolul 24). El oferă posibilitatea școlilor și echipelor care vor să iasă din rutina zilnică să reorganizeze parcurgerea programei școlare. Aici mă refer atât la timp, cât și la structură.

De exemplu, Școala 30 — singura de acest tip — a prevăzut ca elevii să parcurgă programa școlară la toate disciplinele mai devreme, astfel încât, în ultimul an, să se concentreze doar pe pregătirea pentru evaluările naționale. În paralel, ei fac educație fizică și participă la activități de consiliere.

Astfel, școala pune accent pe nevoile copiilor din acel moment. Desigur, nu putem exclude faptul că elevii fac și pregătire suplimentară sau meditații, dar până la urmă este dreptul fiecăruia să învețe mai mult, dacă dorește. Totuși, faptul că școala creează un cadru adaptat nevoilor lor imediate este un mare câștig.

Un alt exemplu este la un colegiu național din București, unde, în clasa a XII-a, elevii merg la școală doar trei zile pe săptămână. Nu înseamnă că muncesc mai puțin, ci că profesorii au schimbat modelul de evaluare și s-au asigurat că elevii învață eficient. Este un exemplu excelent pentru ceea ce înseamnă autonomia școlii, un concept redescoperit în ultimii ani”, a spus Paloma Petrescu.

Paloma Petrescu, Robert Nenciu

Consilierea, un element important pentru viitorul copiilor

„Apropo de partea de consiliere: aceasta se face atât cu elevii, cât și cu părinții. Eu cred că este un element foarte important pentru viitorul copilului. Profesorii și școala trebuie să poată discuta cu părinții și să-i îndrume către zona în care elevul are potențial să performeze.

Din păcate, în România nu s-a întâmplat întotdeauna așa. Îmi amintesc foarte bine că centrele de asistență educațională și resurse au fost înființate în anul 2005, printr-un proiect la care am contribuit și eu, împreună cu domnul ministru Daniel David.

Am elaborat atunci metodologia prin care aceste centre trebuiau să ofere servicii de consiliere elevilor, părinților și cadrelor didactice. Deci vorbim și despre un aspect psihopedagogic esențial.

Problema este că mulți profesori care termină acum facultatea nu urmează modulul de psihopedagogie specială. Cum poate un profesor, oricât de bine intenționat ar fi, să lucreze cu elevi cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, dacă nu a avut această formare? Aici intervine rolul centrelor județene de asistență educațională și resurse. Pe vremea mea lucrurile acestea funcționau. Nu știu dacă astăzi se mai întâmplă la fel.

Beneficiile consilierii se văd în special în clasele a VII-a și a VIII-a, unde orientarea școlară este crucială. Atunci trebuie identificate aptitudinile și interesele elevilor, pentru ca alegerea liceului să nu se facă doar după criterii precum apropierea de casă sau renumele unei școli, ci în funcție de potențialul real al copilului. Important este ca elevul să fie pus în valoare și să fie fericit”, a explicat Paloma Petrescu.

Video 2:

Lipsa unor analize concrete nu ne va oferi o perspectivă reală

Legat de repartizarea computerizată la liceu, Paloma Petrescu spune că „prima din Constanța am implementat-o chiar eu, în perioada când eram inspector general. Aveam atunci cabinete școlare de consiliere și am lucrat foarte mult împreună cu profesorii și părinții, printr-o bună comunicare, pentru a-i orienta pe copii. Din păcate, astăzi se observă o lipsă majoră de comunicare între școală și familie. Un motiv este că nu se fac analize la final de an, pentru a vedea ce a mers bine și ce ar fi putut fi îmbunătățit.

Îmi amintesc că în Constanța am introdus o activitate care se numea „intervizare”. Am învățat conceptul de la un specialist și mi s-a părut foarte valoros. Practic, câțiva profesori se întâlneau săptămânal și fiecare aducea în discuție o provocare din săptămâna anterioară — legată de elevi, de programă sau de școală. Ceilalți își împărtășeau experiența: „și mie mi s-a întâmplat”, „eu am rezolvat așa”. Toate răspunsurile erau considerate corecte, nu se critica, ci se învăța din experiențele comune. Aceasta era o adevărată comunitate de învățare și practică. Astfel de schimburi de experiență ajutau enorm la creșterea calității educației”, a afirmat Paloma Petrescu.

Paloma Petrescu

Politizarea, cancerul sistemului de educație

„Politizarea este, după părerea mea, cancerul din sistemul de educație. Am făcut parte timp de patru ani din echipa de asistență tehnică a proiectului ROSI – „România în secundă de educație”, care se adresa liceelor cu grad scăzut de performanță. Ei bine, în perioada 2020–2022, în multe licee directorii au fost schimbați. De ce? Pentru că se apropiau alegerile și era nevoie de persoane „active” politic. După alegeri, cum rezultatele nu au fost cele așteptate, au urmat alte schimbări. Apoi, înainte de următoarele alegeri parlamentare, din nou schimbări. Această lipsă de continuitate este un adevărat cancer pentru educație.

Activitățile metodice aproape că nu mai există. Eu nu am mai auzit să se organizeze. Dacă se organizează, e minunat. De multe ori par timp pierdut, dar de fapt sunt foarte valoroase: înveți făcând, înveți din experiența altora și ești mai bine pregătit pentru provocări noi. Nu mai știu când s-a organizat ultimul concurs pentru Inspector General. Îmi amintesc doar că a fost o metodologie gândită de Sorin Cârsteanu, care spunea că pentru a fi director de școală nu mai e nevoie să fii membru în corpul experților în management educațional. Era suficient să fii titular cu nota 10 la concursul de ocupare a postului, cu calificativ „Foarte bine” în ultimii trei ani.

Dar, din păcate, concursuri nu s-au mai dat. Asta este o mare problemă și un regret personal. Sunt tristă pentru că lucrurile bune, odată începute, nu continuă. Se abandonează proiecte valoroase doar pentru că presupun muncă, monitorizare și evaluare continuă. De exemplu, „criticic”-ul (Critical Incident Technique) a fost introdus în România de Direcția Generală, pe vremea lui Andrei Marga. Mi s-a părut o inițiativă extraordinară. De ce? Pentru că atunci când am citit ce înseamnă metoda „critical incident” (CIT), mi-am dat seama că noi făceam deja ceva asemănător încă din 1983, împreună cu Marian Sântu. Organizasem activități care vizau analiza unor situații reale, dar nu știam atunci să le denumim așa, pentru că, înainte de 1993–1995, nu aveam acces la literatura de specialitate în management educațional.

Practic, am organizat activități interdisciplinare. Eu predam chimie, colegul meu fizică, și am construit împreună proiecte pentru elevi. De exemplu, am studiat „ciclul carbonului în natură”, pentru ca elevii să înțeleagă ce înseamnă fotosinteza, poluarea cu dioxid de carbon și legătura dintre știință și viața reală. La început făceam asta în orele de la clasă, dar rămâneam și 2–3 ore suplimentare la școală pentru activități transdisciplinare. Copiii erau foarte interesați, iar noi simțeam că reușim să le deschidem orizonturile.

S-a deteriorat această practică în timp? Nu pot spune că s-a deteriorat complet, pentru că știu multe locuri din țară unde profesorii încă fac lucruri extraordinare. Însă, la nivel de ansamblu, nu se mai cere profesorilor să iasă din rutina zilnică, să organizeze vizite la producție sau activități care să ofere o viziune de ansamblu. Și totuși, faptul că există profesori care continuă să facă aceste lucruri este minunat. Eu cred că acum e momentul să depășim perioada de austeritate și să construim o schimbare de paradigmă în educație. Școala trebuie să devină o organizație care învață și care produce învățare. Profesorii știu foarte bine la ce mă refer, mai ales cei care au urmat cursuri de management educațional”, a concluzionat Paloma Petrescu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.