Pantelimon: Ar trebui văzut dacă Raluca Turcan a semnat acest aviz pentru exportul bunurilor de tezaur furate

Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost ținta unui jaf de proporții în toiul nopții de 25 ianuarie 2025. Patru artefacte din Tezaurul Dacic al României, inclusiv celebrul Coif de aur de la Coțofenești, au fost furate după ce hoții au folosit explozibil pentru a pătrunde în clădire. În acest context, fostul director al Muzeului de Istorie din Constanța, Răzvan Pantelimon, a făcut o serie de observații despre subiectul momentului.

coiful dacic, Răzvan Pantelimon

Jaful din noaptea de 25 ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen a surprins atât autoritățile, cât și opinia publică. O explozie a zguduit clădirea, provocând avarii semnificative, iar hoții au plecat cu patru dintre cele mai valoroase artefacte din Tezaurul Dacic al României. Jaful, care implică piese de o valoare culturală, a declanșat o investigație internațională coordonată de autoritățile olandeze și Interpol. În același timp, reacțiile experților în patrimoniu, inclusiv cea a lui Răzvan Pantelimon, fost director al Muzeului de Istorie din Constanța, subliniază importanța unei abordări mai atente în organizarea și protejarea expozițiilor internaționale. 

O explozie în mijlocul nopții

Explozia care a avut loc la ora 03:45 a distrus intrarea principală a muzeului și a avariat clădirile din jur. Potrivit poliției olandeze, jaful a fost executat de mai multe persoane și a fost planificat minuțios. Camerele de supraveghere au surprins autorii în acțiune, iar o mașină incendiată a fost găsită ulterior în apropierea locului faptei. 

Printre obiectele furate se numără celebrul Coif de aur de la Coțofenești, piesă de tezaur de o valoare inestimabilă, și, potrivit surselor, câteva dintre brățările dacice de aur. Autoritățile din Olanda și România au activat mecanisme de cooperare internațională, implicând Interpol și ambasadele românești din regiune.

Declarația lui Răzvan Pantelimon despre alegerea locației și asigurarea obiectelor

Istoricul Răzvan Pantelimon, fost director general al Muzeului de Istorie, a făcut câteva precizări, pentru Replica de Constanța, legate de jaful momentului. „Astfel de expoziții au mai fost. Am avut și la Madrid, în 2021-2022, și la Roma... Mi se pare destul de straniu modul în care a fost ales acest muzeu. Am auzit câteva dintre declarațiile autorităților, însă nu m-au convins. În sensul că discutăm despre un muzeu dintr-un orășel de nici 70.000 de locuitori, muzeu care, în anul precedent, 2023, a fost vizitat de vreo 177.000 de oameni, în timp ce Luvrul are 9 milioane de vizitatori. Este interesant să vedem cine a decis acest lucru și dacă există vreo notă de fundamentare sau dacă a existat vreo discuție în Consiliul Științific al Muzeului Național de Istorie.”,a  spus Pantelimon.

Raluca Turcan, fosta Ministră a Culturii

Un alt punct subliniat de Pantelimon a fost legea care reglementează exportul temporar al bunurilor de patrimoniu: „Aici este oarecum discutabil. Modificarea legii spune că, dacă sunt implicate mai multe instituții sau autorități publice, este necesară o hotărâre de guvern. Au fost, într-adevăr, 18 muzee care au dat obiectele către Muzeul Național, iar acesta a fost, practic, principalul implicat în organizarea acestei expoziții, ceea ce justifică faptul că a fost o relație 1 la 1. Contractul, pe care l-am văzut cu toții în presă, este între Muzeul Național și Muzeul Drents. Totuși, și eu cred că ar fi trebuit să existe o hotărâre de guvern, având în vedere valoarea și importanța acestor bunuri. Pe de altă parte, legea prevede că, în momentul în care se face exportul provizoriu al unor bunuri clasificate tezaur, acest lucru trebuie aprobat prin semnătura Ministrului Culturii. Deci ar trebui văzut dacă doamna Turcan, ministrul Culturii la acel moment, a semnat acest aviz, având în vedere că erau bunuri clasificate tezaur, iar semnătura era obligatorie.”, a adăugat Pantelimon.

Valoarea asigurării. Suficientă sau subestimată?

Răzvan Pantelimon a adus în discuție și valoarea asigurării colecției, pe care o consideră mai mică decât ar fi fost justificat, având în vedere importanța și unicitatea artefactelor: „Mie mi se pare destul de mică, având în vedere că vorbim despre unele piese unicat, precum cea furată, Coiful de la Coțofenești. Ca să vă faceți o imagine... în 2015, Bulgaria a organizat o expoziție la Luvru, în Franța, în niște condiții de siguranță mult mai stricte. Este adevărat că au fost expuse 1.600 de obiecte, însă valoarea asigurării de atunci a fost de 168 de milioane de euro. Spre comparație, o piesă de-a noastră, cum este Cloșca cu Puii de Aur, a fost evaluată la 50 de milioane de euro. Așadar, suma de 30 de milioane de euro pentru întreaga colecție mi se pare destul de mică. Probabil aceasta a fost valoarea de evaluare. Majoritatea muzeelor din România nu fac o reevaluare a bunurilor decât în astfel de situații, când sunt trimise la expoziții. Pe de altă parte, o valoare mai mare de asigurare ar fi însemnat o primă de asigurare mai ridicată, dar, totodată, ar fi făcut ca firma de asigurări să fie mult mai atentă la condițiile de securitate.”

Coiful de aur de la Coțofenești

Dacă jaful ar fi avut loc în România...

Ce s-ar fi întâmplat dacă jaful s-ar fi petrecut în Romania, pentru aceleași obiecte?
”Ar fi lipsit elementul extern. Vedem că este folosit de o parte a clasei politice, faptul că au fost trimise acolo si ca într-adevăr sunt niște semne de întrebare. Repet, nu a fost ilegal, însă sunt niste semne de întrebare legate de oportunitatea acestei trimiteri și de modul în care s-au desfășurat toate activitățile, iar, daca s-ar fi întâmplat în România, repet, ar fi fost aceasi discutie. Conditiile de conservare a patrimoniului sunt foarte problematice. Aici vorbim de partea de pază, partea de asigurare. Conform legii, toate obiectele de patrimoniu aflate în muzeele din România trebuie asigurate si sunt foarte puține, poate deloc, asigurate, pentru ca asta ar însemna o suma de bani. Cred ca acest lucru ar trebui sa dea amploare altor discuții si despre protecția lui.”, a conchis Pantelimon.

Video 1:

Video 2:

.