Pe urmele marinarului dispărut: O văduvă luptă să afle cum și de ce a murit soțul ei navigator la ultimul voiaj, în Turcia

Șase luni de coșmar și de întrebări fără răspuns pentru o femeie din Constanța. Soțul, navigator, a murit în condiții suspecte, în Hatay, Turcia. Emil Seftiuc, căpitan punte și angajat al societății NSB Grup Germania, nu a mai ajuns acasă pentru a participa la nunta fiicei sale, soția sa fiind anunțată pe 10 septembrie de moartea acestuia. Soția bărbatului acuză autoritățile din Turcia că mușamalizează condițiile în care acesta a decedat. Mai precis, nici chiar la șase luni după moartea navigatorului, soția încă nu știe în ce condiții a murit soțul său.

Scările de la hamamul pe care se spune că ar fi căzut Emil Seftiuc

Emil Seftiuc a decedat în condiții neelucidate încă, soția sa primind mai multe explicații, de-a lungul timpului. Colegului soțului său i-a furnizat trei variante diferite despre ceea ce s-ar fi putut întâmpla cu soțul său, însă toate… scârțâie. Mai mult decât atât, se pare că acest coleg i-ar fi luat și lucrurile lui Emil Seftiuc printre care se aflau și 10.000 de dolari. Cu toate că au trecut șase luni, soția nu a intrat nici în acest moment în posesia certificatului medico-legal din care rezultă cauza și data decesului.

Portul Iskenderun

Emil Seftiuc a plecat de pe navă cu un coleg

„În data de 7.09.2025, soțul meu se afla la bordul navei, având calitatea de căpitan punte și angajat al societății NSB Group Germania. Și urma să se debarce în portul Iskenderun din Turcia pentru a se întoarce acasă.

Ulterior am aflat că este un port cu risc crescut prin combinația geopolitică, contrabandă. Majoritatea incidentelor sunt pe dispariții de documente, furturi oportuniste. La ora 14:01, din acea zi de 7 septembrie, am vorbit cu soțul meu prin WhatsApp și mi-a spus că așteaptă agentul de navă pentru a-l duce la hotel și a menționat că mă va suna când ajunge acolo, așa cum obișnuia să facă întotdeauna.

În conversație, soțul meu mi-a spus că va pleca spre hotel împreună cu un coleg român. Pentru prima oară cu acest coleg român. Și în urma conversației avute cu soțul, știam că avea asupra lui suma de 10.000 de dolari, bani pe care îi ținea în tocul unor ochelari și pe care urma să-i dea cadou fiicei noastre la nuntă, urma să fie socru mic, în data de 20.09. Faptul că seara, în seara de 7 septembrie, nu am mai primit niciun apel de la soțul meu, mi s-a părut ciudat și m-am gândit că e vreo problemă cu internetul în acea zonă, pentru că, ca o paranteză așa, acel oraș și acea zonă a fost zguduită în 2023 de un cutremur foarte mare“, a declarat soția navigatorului.

Morga din Iskenderun

Colegul navigatorului s-a încurcat în explicații

„Ulterior, a doua zi, am fost sunată de doamna de la compania de crewing, Good Winds, care mi-a spus că soțul meu este într-o stare foarte gravă la un spital din Iskenderun. Doamna nu cunoștea împrejurările în care soțul meu a ajuns la spital, pentru că nu se știa nimic, nici spitalul, nimic, absolut nimic. Imediat după ce am vorbit cu doamna, mi-am adus aminte că am numărul colegului, pentru că în luna mai îi dusesem soțului un pachet și aveam numărul lui. Și știam că este în drum spre România.

Până să ajung în Hatay, în Turcia, pe data de 10.09, am luat legătura de două ori cu acest coleg și acesta mi-a comunicat trei variante diferite ale celor întâmplate. Și anume, că soțul s-a prăbușit de pe scara vaporului în fața lui, că de trei zile soțul meu nu se simțea prea bine și așezat și l-a dus el la spital din Iskenderun, deși eu vorbeam zilnic cu soțul meu și nu acuza vreo stare de rău. Că au fost duși la hotel și că în două ore soțul meu, ca un alcoolic, a aruncat valizele în camera de hotel, a dat pe gât patru beri și patru racî simplu, mi l-a și specificat, fără apă, după care au fost la hamam unde a căzut pe scările hamamului. Menționez că soțul meu nu consumă alcool, potrivit feedback-ului luat de companie de la comandanții cu care a navigat soțul.

M-a intrigat foarte tare pentru că, fizic vorbind, nu se putea deplasa în două ore și jumătate de la vapor la hotel, apoi să bea, să și meargă la hamam. Acest coleg, cu toate că avea numărul meu de telefon, nu m-a anunțat. A așteptat până a doua zi să se îmbarce, a aranjat cu agentul turc... deci distanța de la Iskenderun până la aeroportul de la Hatay este de două ore. Deci a trecut o noapte, a trecut a doua zi, s-a urcat în avion. După ce s-a urcat în avion, agentul de navă a dat un mail la companie. Compania imediat m-a anunțat prin această doamnă.”

Portul Iskenderun

Colegul este bănuit că ascunde cum s-au petrecut evenimentele

„Bănuiesc că agentul de navă l-a sfătuit pe acest coleg să nu aibă legătură cu mine decât după ce părăsește teritoriul Turciei pentru a nu fi reținut de poliția din Iskenderun pentru efectuarea de cercetări. Întrucât acest coleg mi-a comunicat telefonic trei variante... tind să cred că ascunde adevărul, fapt pentru care eu personal îl bănuiesc de tăinuire privind evenimentele care au decurs precum și complicitatea la furtul sumei de 10.000 de dolari.

Înainte să plec la aeroport spre Turcia pe data de 10 la ora 3:50, m-a sunat fratele meu care era în permanență în legătură cu agentul turc și m-a anunțat că Emil a decedat. M-am deplasat în Turcia cu avionul până la morga din Hatay. Deci el pe data de 10 fiind decedat, a făcut și autopsia. Având în vedere ora decesului și ora efectuării necropsiei rezultă faptul că fizic nu este posibilă efectuarea necropsiei decât după 24 de ore de la deces. Pot suspecta că nu a decedat în aceeași zi. Iar nici astăzi nu am intrat în posesia certificatului medico-legal prin care rezultă cauza și data decesului. Menționez că agentul de navă turc m-a dus la hotel unde trebuia să ajungă soțul meu, unde bagajele soțului meu erau aruncate în recepția hotelului.

Nicidecum cum mi s-a transmis de la compania NSB Group că bagajele și camera în care s-a aflat soțul meu sunt sigilate. Bagajele erau, le-am găsit în recepție. Doar două cămăși, fără tricouri polo de care purta soțul meu. Am verificat bagajele, lipseau majoritatea hainelor, bunurile aflate asupra lui, banii, 10.000 de dolari, telefonul mobil și pașaportul dispărute.”

Hatay

Soția navigatorului s-a deplasat de mai multe ori în Turcia

„Pe 12 urma să mă deplasez la poliția din Iskenderun. L-am sunat pe agentul de navă turc și mi-a zis să-l aștept în holul hotelului la ora 11:00. Acesta nu a venit. A trimis pe un alt șofer care nu vorbea limba engleză și ne-am înțeles prin Google Translate și mi-a explicat că acest agent este în vacanță trei zile. Având în vedere că agentul de navă a refuzat să se prezinte la întâlnirea stabilită și a evitat să ne întâlnim personal, îmi ridică suspiciuni în sensul că este în complicitate cu acest coleg. Din ce am înțeles de la șofer, agentul are o legătură de rudenie cu patronul de la Hamamul unde ar fi  fost soțul meu.

Împreună cu șoferul turc am fost la spitalul din Iskenderun unde am vorbit cu doctorul urgentist din ziua respectivă și mi-a afirmat că bunurile aflate asupra soțului meu i le-a dat colegului. Mi-a prezentat imagini de pe camerele de supraveghere din urgență, unde l-am văzut pe așa-zisul coleg așteptând în holul urgenței, ceea ce confirmă spusele doctorului, în sensul că bunurile găsite asupra soțului au fost predate colegului.

În concluzie, a treia variantă expusă de către coleg, că Emil ar fi consumat alcool, la spital nu mi s-a confirmat nimic în sensul că, deși am cerut testul de alcoolemie în mod expres și în fișa medicală întocmită la internare, nu apare nicăieri cuvântul alcool. În acest sens, am captura acelor imagini din care rezultă cele afirmate de medicul urgentist“, a continuat soția.

Timp de două luni, Emil Seftiuc nu a fost declarat decedat în Turcia

„Deși am sesizat agentului de navă lipsa pașaportului, ulterior am înțeles că ar fi prin Germania. De la Starea Civilă din Constanța nu mi s-a putut elibera certificatul de deces timp de două luni, deoarece nu era declarat decedat pe teritoriul Turciei. Vă menționez că Ambasada României din Ankara prin doamna Consul m-a ajutat pentru a intra în posesia acestui formular C, dar după aceea am fost dezamăgită de activitatea dezastruoasă pe care o fac autoritățile de acolo. Aceste suspiciuni sunt cu atât mai evidente întrucât în actul de însoțire a decedatului este trecut caz judiciar.

Vă informez toate aceste aspecte pentru a aduce la cunoștință despre latura umană a acestui coleg... și... am făcut demersuri la Procuratura din Constanța pentru a fi audiat acest coleg. Lucrurile merg foarte greu la Procuratura din Constanța, am făcut nenumărate sesizări și la Ministerul Afacerilor Externe. Dacă eu și fiica mea am fost audiate, acest domn a plecat rapid în voiaj, a fost trimis... nu se mai știe de el.

La a doua vizită în Turcia am ajuns la Starea Civilă din Iskenderun pe data de 8 noiembrie și doamna director de la Starea Civilă a afirmat cu certitudine că a eliberat actul de deces al soțului și l-a înmânat agentului turc. Acesta nu mi l-a dat. Pentru a-mi îngreuna situația... de la Starea Civilă din Iskenderun, doamna director cu care am vorbit, m-a chemat peste câteva ore și mi-a eliberat alt formular de deces, echivalentul certificatului de deces din România.

L-am rugat pe agentul turc să mă ducă la Poliția din Iskenderun pentru a vedea imaginile camerelor video de la Hamam despre care agentul mi-a afirmat că le-a văzut împreună cu șoferu. Această tactică este folosită pentru a nu lua și cealaltă asigurare pe care o încheiase soțul meu înainte de a pleca în voiaj. Bănuiesc că poliția, afirmând aceste lucruri către mine, nu are înregistrări de pe camerele de supraveghere din care să rezulte că soțul meu era băut.

Din cauza evenimentelor ce s-au succedat foarte rapid, eu neavând niciodată contact cu legea penală, nu am știut ce să-l întreb pe polițist și nici nu aveam cum să mă înțeleg cu ei în limba turcă. Dar precizez că, în calitate de persoană vătămată în acest eventual proces, aveam dreptul să vizionez camerele de supraveghere și, fără prezența unui avocat din Iskenderun, nu am putut vedea nimic. Înregistrările au putut fi văzute de agenți și de șofer, iar eu nu am putut să le văd. Din câte am aflat, știu că organul de anchetă, în speță Poliția Turcă, are obligația într-un dosar penal de a aduna probe în favoarea părții vătămate, în speță eu, lucru ce-mi putea fi adus la cunoștință și mie.“

Emil Seftiuc

Emil Seftiuc a fost adus acasă într-o cutie de lemn

„L-am întrebat pe agent unde este hamamul la care a fost soțul meu. Acesta s-a schimbat la față și m-a mințit că este departe, la ieșirea din oraș. Deși hamamul, am pus pe Google Maps, era la două străzi de hotelul unde ar fi trebuit să stea Emil, la zece minute de mers pe jos. După ce m-a lăsat la hotel, am căutat pe Google, așa cum v-am spus, și am găsit hamamul. M-am deplasat la hamam a doua zi la ora zece. Am vorbit cu recepționera care lucra de mult timp acolo și m-am prezentat ca fiind soția  decedatului, care a avut un incident acolo pe data de șapte. Aceasta mi-a răspuns că nu a auzit de vreun incident, că este străină de acest lucru, dar să mă întorc în jumătate de oră că o să vorbesc cu managerul.

Cum am plecat de acolo, în zece minute m-a sunat agentul care era în legătură cu directorul hamamului și mi-a spus să-mi fac repede bagajul că o să mă ducă la aeroport. M-a dus cu opt ore înainte de a decola avionul, vă dați seama. La zece am sunat la compania de crewing și mi-au spus că domnul m-a luat foarte repede pentru că a motivat că sunt costuri suplimentare dacă mai rămân o oră sau două ore, ceea ce nu a fost așa, nu a fost adevărat. Nu am înțeles graba cu care m-a trimis și comportamentul dubios demonstrat până acum, care ascunde adevărul. Aici în țară v-am spus, am făcut nenumărate sesizări, au rămas fără răspuns și exact astăzi, când se fac cinci luni, eu nu știu de ce a murit soțul meu. Și v-am spus toate astea ca să atrag atenția tuturor că la un contract încheiat se pune mare preț pe acea asigurare, ca compania să nu-ți dea toată asigurarea.

Cei de la firmă mi-au decontat toate cheltuielile, mi-au plătit asigurarea aceea internațională, însă foarte, foarte greu a fost demersul, am avut numeroase piedici. Dacă mi-au spus că într-o lună de zile îl vor aduce pe soțul meu, soțul meu a fost adus acasă în cinci zile într-o cutie de lemn, că n-au mai văzut așa ceva nici lucrătorii de la morgă de la noi. Cam astea sunt și aș vrea să... e un strigăt de alarmă pentru toți navigatorii. Deci soțul meu a navigat de treizeci și șapte de ani. Vă dați seama, chiar am luat legătura și cu domnul Mihălcioiu și a răspuns afirmativ la tot ce l-am întrebat, m-a sprijinit într-un fel să spunem, cam astea sunt.“

Ambasada României i-a trimis soției un certificate de deces… în limba turcă

„Da, păi procesul meu s-a încheiat. Mi-au trimis din Turcia și le-am arătat obrazul. Mi-au trimis din Turcia certificatul de deces pe care l-am obținut în noiembrie și un alt document pe care nu-l aveam. Având un vecin turc, l-am rugat să mă ajute, să-l traduc. Deci, Ambasada României îmi trimite mie un proces verbal al procuraturii în limba turcă, nici n-au avut bunăvoința să mi-l traducă! Deci autoritățile turce mi-au trimis în română și în engleză, iar Ambasada României mi-a trimis în limba turcă. În care acolo se spune că soțul meu a leșinat de cea de-a doua variantă și că era șofer de camion. Nicidecum!”

Emil Seftiuc

Soția lui Emil Seftiuc a fost plimbată prin cimitir… chiar dacă bărbatul nu era îngropat

„Prima oară când m-am dus, deci acest agent este ca un sultan, dacă mă înțelegeți, el are supuși! Când m-am dus prima oară, l-a trimis pe un șofer de 18 ani. Știam că e o zonă foarte periculoasă. L-am întrebat pe șoferul ăsta dacă știe engleză, mi-a spus că nu. L-am întrebat dacă sunt în Siria, căci am văzut acolo, m-am speriat! Deci, așa, și m-a plimbat cam vreo 40 de minute, m-a plimbat prin cimitir. L-am întrebat de două ori, este îngropat soțul meu? Mi-a zis: nu, nu, trebuie să așteptăm să vină agentul turc. Deci de la Hatay până la Iskenderun vă repet, sunt două ore. L-am așteptat pe așa, a venit, a trebuit să asist, vă dați seama ce hăituită și umilită am fost.

Am asistat la șapte scoateri de cadavre de acolo. În fața mea, ei se scot goi așa și cu urlete și nu știu ce. M-am... mi-am așteptat liniștită rândul, ca să-l văd din sertar pe soțul meu. Toate aceste documente, să știți, și poze am avut tăria să-i fac o poză acolo. Le-am depus la Procuratura din Constanța. Inclusiv le-am demonstrat cu banii pe care îi avea soțul. Așa, ăsta era defectul lui, că umbla cu bani mulți. Da, și demonstrez cu lucrul ăsta și a doua oară când am fost, tot așa, a venit alt șofer să mă ia și m-a întrebat, m-am dus la starea civilă, m-a întrebat agentul: dar de ce ai venit tu, de ce nu a venit fata ta? Deci nu mi-am dat seama la ce riscuri mă expun acolo. Că m-au dus în camera în care urmau să... în care spuneau că a dormit soțul. În care a fost soțul. Exclus așa ceva, că soțul meu nici n-a ajuns la hotel. Bagajele au fost repede făcute de pe vapor, aruncate în holul hotelului. Cei de la companie v-am spus, m-au ajutat, dar i-am făcut presiuni“, a încheiat soția lui Emil Seftiuc.

Văduva îndurerată trage un semnal în privința navigatorilor care sunt lăsați la voia întâmplării, autoritățile neimplicându-se aproape deloc în situațiile de viață și de moarte. Un alt semnal este în privința asigurărilor de viață pe care aceștia le încheie, fiindu-le puse bețe în roate pentru încasarea acestora.