Pericol critic de insolvență în sectorul imobiliar: Constanța, în topul județelor afectate
Pericol critic de insolvență în sectorul imobiliar: Constanța, în topul județelor afectate
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPiața imobiliară din România se află în plin declin. Potrivit analizelor financiare realizate în 2022 de către Ministerul Finanțelor, și dinamicii de business din 2023, peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România prezintă un risc major de insolvență, din cauza unor factori precum scăderea vânzărilor din domeniu și creșterea taxelor. Datoriile marilor dezvoltatori au crescut la peste 100 de miliarde de lei anul acesta, pe fondul majorării costurilor operaționale și accentuării blocajului financiar. Statisticile îngrijorătoare arată că 69,94% dintre cele 7158 de firme cu cod CAEN 4110, sunt marcate de un risc foarte mare de insolvență, iar alte 3,63% de pericolul de blocaj economic. Companiile din Constanța sunt printre cele mai afectate, deși activitatea acestora pare a fi una extrem de energică.
pericol de insolvență în sectorul imobiliar
Peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România se confruntă cu un risc semnificativ de insolvență, din cauza problemelor crescânde legate de scăderea vânzărilor din imobiliare și a creșterii taxelor.
Datoriile acestora au atins un nivel de peste 100 de miliarde de lei în 2023, odată cu majorarea costurilor operaționale și a dificultăților financiare. Conform analizei datelor financiare din 2022, raportate la Ministerul Finanțelor, și evoluției din 2023, aproape 70% din cele 7158 de firme cu cod CAEN 4110 au înregistrat un risc foarte mare de insolvență, iar alte 3,63% prezintă un risc ridicat de blocaj economic. În plus, 3,38% dintre companii se confruntă cu un risc mediu de insolvență, în timp ce doar 22% au un risc scăzut sau foarte scăzut de dificultăți financiare.
Care sunt cele mai afectate zone?
Situația cea mai gravă se întâlnește în București, unde peste 2.300 din cei 3.000 de dezvoltatori imobiliari se confruntă cu un risc mare sau foarte mare de insolvență. Următoarele județe cu probleme majore sunt Cluj, cu 623 de firme din care 453 prezintă dificultăți, Timiș cu 569 de firme (383 cu risc mare sau foarte mare de insolvență).
Constanța completează lista, cu 292 de dezvoltatori imobiliari, din care 217 sunt cu risc major de insolvență. Sectorul imobiliar din județul Constanța s-a dezvoltat într-un mod rapid în ultimii ani, ajungând totuși, se pare, în prezent într-un posibil colaps.
Care sunt factorii care au condus la această situație?
Situația a fost agravată de creșterea TVA-ului perceput pentru imobilele noi, amplificând problemele deja existente în acest sector afectat de inflație, creșterea prețurilor la materialele de construcții și la utilități, precum și de majorarea cheltuielilor operaționale în general. Toate aceste aspecte contribuie la presiunea financiară pe care o resimt dezvoltatorii imobiliari, iar dificultățile în accesarea creditelor și riscul de schimb valutar agravează situația.
În plus, scăderea numărului de autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale înregistrează o tendință descendentă în majoritatea regiunilor de dezvoltare, ceea ce reflectă și mai mult declinul sectorului imobiliar. Dezvoltarea imobiliară, care a avut o creștere semnificativă în ultimii ani, de la construcții de locuințe la spații comerciale și birouri, se confruntă acum cu un posibil regres, indicând pentru prima dată în ultimul deceniu o scădere.
Aceste probleme vor influența profund piața imobiliară, estimându-se că micii investitori, cei care nu au acces la finanțare și care sunt afectați de scăderea vânzărilor, vor avea dificultăți mari, fiind susceptibili să intre în insolvență sau să dea faliment. Aceste schimbări fiscale vor reconfigura peisajul dezvoltării imobiliare, favorizând probabil doar companiile mari, cu acces la finanțare și strategii bine conturate.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.