Peste 1.000 de lei, pensia pe care o primesc românii care nu au muncit o zi în viața lor!
Peste 1.000 de lei, pensia pe care o primesc românii care nu au muncit o zi în viața lor!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestPotrivit legii, de pensia minimă pot beneficia pensionarii sistemului public de pensii și pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei (cuvenit sau aflat în plată) se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari.
Adică, românii care îndeplinesc condiţiile pentru pensia minimă socială primesc o pensie minimă garantată de stat. Pensia minimă se determină ca diferență între valoarea stabilită pentru anul respectiv (în 2024, 1.281 de lei) și nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată.
Legea nr. 118/2010 a stabilit că sintagma pensie socială minimă garantă va fi înlocuită cu sintagma indemnizație socială pentru pensionari, așa că pensia socială și indemnizația socială pentru pensionari se referă la același lucru.
Condiții pentru obținerea indemnizației sociale pentru pensionari:
- calitatea de pensionar al sistemului public de pensie
- domiciliul în România
- nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, să se situeze sub 1000 de lei.
- românii care beneficiază prin cumul de unul sau multe drepturi de pensie din sistemul public sau alte sisteme, la acordarea indemnizației sociale pentru pensionari se va avea în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale acestor venituri
Mai exact, dacă obții venituri din pensie publică sau privată ori alte plăți, nu vei putea beneficia de indemnizație socială pentru pensionari dacă suma totală a acestor venituri trece de 1.000 de lei.
Ce pensie va avea un român care nu a muncit nicio zi, după majorarea din 2024
Pensia minimă este acum 1.281 de lei. "Avem deja pusă în aplicare, parţial, noua lege a pensiilor care a apărut în Monitorul Oficial pe 4 decembrie, care la articolul 84, alineatul 3, ne spune că în fiecare an pensiile românilor se vor majora cu inflaţia plus jumătate din câştigul salarial mediu brut.
Aceasta este garanţia că nu se va mai întâmpla ca în alţi ani, fiindcă dacă vom urmări evoluţia punctului de pensie vom vedea că au fost ani în care pensiile românilor nu au crescut deloc, de exemplu între 2009 şi 2013, dar şi în 2020-2021.
Şi, atunci, noua lege a pensiilor vine cu un mecanism care spune clar când şi cu cât cresc pensiile românilor.
Acum, deja fiecare român şi-a primit pensia majorată în ianuarie, fiindcă pensiile se plătesc prin convenţiile cu Poşta Română până pe data de 16 a fiecărei luni, în cazul celor care merg prin factorul poştal, respectiv pe 12 a fiecărei luni în cazul celor primite pe card.
Prin urmare, românii au văzut foarte clar pe taloanele de pensii şi la pensiile primite care a fost creşterea", a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, la Antena 3 CNN.
"Este foarte important ca românii să ştie că în 2024, după cum au constatat, toate pensiile cresc, fiindcă de la 1 ianuarie avem o creştere a punctului de pensie, de la 1785 de lei la 2032 de lei, o creştere a indemnizaţiei minime sociale, de la 1125 de lei la 1281 de lei", a precizat ministrul Muncii, potrivit antena3.ro.
Principalele reglementări din noua lege a pensiilor includ:
- o formulă de calcul nouă, bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar conform principiului contributivității
- vârsta standard de pensionare, stabilită la 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați
- stagiul minim de cotizare de 15 ani, cu stagiul complet de cotizare contributivă de 35 de ani reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții speciale sau au depășit stagiul complet de cotizare
- puncte suplimentare pentru vechime: stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani va fi răsplătit cu puncte suplimentare pentru vechime
- beneficii pentru mame: posibilitatea de a se pensiona mai devreme cu șase luni pentru fiecare copil crescut, în limita unei reduceri maxime de trei ani și șase luni
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News