Piața berii din România e în criză, iar 2025 se încheie cu cifre care fac spectacolul economic să pară o comedie neagră

Piața berii din România traversează o perioadă de criză profundă, iar 2025 se va încheia cu cifre care fac spectacolul economic să pară o comedie neagră. Conform datelor oficiale, consumul scade între 2% și 5%, aducând sectorul la un minim istoric, iar efectele nu se opresc aici: aproape 400 de locuri de muncă în agricultură și HoReCa vor fi pierdute, iar bugetul statului va încasa cu circa 50 de milioane de euro mai puțin. Pentru un sector care generează peste 60.000 de locuri de muncă și contribuie cu aproape un miliard de euro anual în taxe, această contracție reprezintă o lovitură serioasă. Investițiile făcute de producători, de peste 2 miliarde de euro, se întind pe capacități care depășesc cu 30% vârful consumului din 2008, iar fiscalitatea ridicată amenință atât microberăriile, cât și marile companii. Directorul Asociației Berarii României, Constantin Bratu, atrage atenția că acciza propusă de 10% în 2026 ar putea duce piața sub pragul de 14 milioane hectolitri, afectând iremediabil sectorul și opțiunile consumatorilor.

Scăderi record și impact pe piața muncii

Potrivit lui Constantin Bratu, director general al Asociației Berarii României, estimările pentru 2025 indică o scădere a consumului de cel puțin 2%, posibil chiar 5%, un nivel care ar putea persista și în 2026. „Efectele sunt negative, având în vedere impactul local al sectorului berii, unul dintre puținele sectoare unde cererea este acoperită de producția locală”, explică Bratu.

Sectorul berii oferă peste 60.000 de locuri de muncă, iar o contracție de 5% ar putea însemna pierderea de locuri de muncă în sectoarele conexe precum agricultură și HoReCa. Agricultura, de exemplu, angajează aproximativ 8.200 de persoane, iar scăderea consumului poate reduce acest număr cu 5%. Efectul de domino este clar: pierderile în sectorul berii reverberează direct în economie și pe piața muncii.

Scăderea pieței afectează și bugetul statului. Sectorul contribuie cu circa 3 miliarde de euro la PIB, iar taxele și impozitele se ridică la aproximativ 950 de milioane de euro. O contracție de 5% înseamnă o scădere de 150 de milioane de euro în PIB și taxe mai mici cu 50 de milioane, ceea ce reprezintă o gaură semnificativă în finanțele publice.

Accizele, un obstacol aproape insurmontabil

Bratu avertizează că o nouă creștere de accize de 10% în 2026 va fi „aproape imposibil de suportat” pentru sector. „Dacă cifrele preliminare pe 2025 se confirmă, vom atinge un minim istoric sub 14,5 milioane hectolitri. Dacă acciza crește și anul viitor, putem ajunge sub 14 milioane hectolitri”, a spus el, subliniind discrepanța dintre capacitatea de producție și cererea reală.

Investițiile realizate de producători, peste 2 miliarde de euro, au fost gândite pentru capacități de peste 20 milioane hectolitri, cu 30% mai mari decât vârful din 2008. Această supracapacitate face ca sectorul să fie extrem de vulnerabil în fața taxelor crescute și a scăderii consumului.

Fiscalitatea ridicată afectează în special microberăriile, care depind de vânzările proprii și au nevoie de cash-flow pozitiv acumulat ani de zile. În România există 77 de microberării, iar menținerea activității acestora este vitală pentru diversitatea ofertei și concurența pe piață.

Piața românească a berii a evoluat relativ constant între 2005 și 2023, cu o medie a producției de 16,6 milioane hectolitri, vârful fiind în 2008 cu 20,2 milioane. Cel mai scăzut nivel a fost în 2024, cu 14,9 milioane hectolitri, iar după trei ani consecutivi de scădere, piața s-a stabilizat ușor peste pragul de 15 milioane hectolitri.

Producătorii avertizează că tendința descendentă poate avea efecte pe termen lung, afectând stabilitatea sectorului și investițiile viitoare. Capacitatea de adaptare este limitată, iar presiunea fiscală adaugă un strat suplimentar de risc.

Scăderea consumului are efecte directe asupra agriculturii, furnizorilor și HoReCa, creând un lanț de impact economic pe care statul nu îl poate ignora. Industria berii, una dintre puținele unde cererea este acoperită în proporție mare de producția locală, riscă astfel să devină o victimă a politicilor fiscale.

Microberăriile și supraviețuirea sectorului

Microberăriile, simbol al diversității și calității pe piața românească, se confruntă cu dificultăți sporite. În lipsa unei politici fiscale echilibrate și predictibile, acestea riscă să fie eliminate treptat, reducând concurența și opțiunile consumatorilor.

Datele statistice subliniază că piața berii este unul dintre sectoarele în care statul ar putea sprijini economia locală, dar deciziile fiscale și creșterile de accize pun presiune directă pe companii și pe consumator.

Investițiile realizate de producători în ultimii ani au fost gândite pentru creștere și diversificare, dar fiscalitatea excesivă amenință să le transforme în pierderi, cu efecte negative pentru economie și buget.

Piața berii din România încheie 2025 la un minim istoric, cu pierderi semnificative de locuri de muncă și taxe. Creșterea accizelor în 2026 riscă să adâncească scăderea consumului și să pună presiune pe microberării, afectând concurența și opțiunile consumatorilor. Industria berii contribuie cu miliarde la PIB și taxe, iar scăderea acesteia are efecte directe asupra agriculturii, HoReCa și furnizorilor. Investițiile realizate pentru capacități de producție mai mari decât cererea actuală riscă să fie irosite, iar fiscalitatea ridicată devine un obstacol aproape insurmontabil. Autoritățile trebuie să ia în calcul impactul deciziilor fiscale asupra sectorului, dacă vor să mențină stabilitatea economică și locurile de muncă. În lipsa unor măsuri corecte, piața berii ar putea să continue să scadă, cu efecte sociale și economice greu de recuperat. Sectorul berii rămâne un barometru al sănătății economiei locale, iar semnalele sunt clare: fără ajustări, următorii ani vor fi la fel de dificili.