Placenta: ce este, ce funcții are și ce anomalii pot să apară

Placenta: ce este, ce funcții are și ce anomalii pot să apară Placenta se dezvoltă în uter în timpul sarcinii, furnizând oxigen și nutrimente pentru făt, de care este legat prin cordonul ombilical. Placenta este influențată de vârsta mamei, tensiunea arterială, traumatisme abdominale și multe alte elemente. Cele mai frecvente probleme care pot să apară în timpul sarcinii sunt placenta previa, placenta abruptio și placenta accreta. După naștere, placenta trebuie expulzată în întregime, dar, în unele cazuri, femeia se poate confrunta cu o placentă reținută ferm. Vizitele regulate la medic în timpul sarcinii și evitarea fumatului contribuie la reducerea riscului de a dezvolta anomalii ale placentei, scrie doc.ro. Ce este placenta Placenta este un organ care se dezvoltă în uter în timpul sarcinii, începând cu săptămâna a patra de sarcină. Această structură furnizează oxigen și nutrimente, utile fătului care se dezvoltă, și înlătură deșeurile din sângele acestuia. Placenta se atașează de pereții uterini, iar cordonul ombilical pornește din ea și face conexiunea dintre făt și mamă. Această conexiune îi permite placentei să îndeplinească anumite funcții pe care fătul nu le poate îndeplini el însuși. Placenta are o formă rotundă sau ovală. O neregularitate a acestei forme este circumvallate placenta. Aceasta determină o lipsă de nutrimente pentru făt care, astfel, poate avea o greutate mai mică la naștere. Apare rar, la 1-7% dintre sarcini. Placenta are aproximativ 20 de centimetri și 600 g, dar aceste numere variază în funcție de caracteristicile fătului. În general, placenta cântărește cam o șesime din greutatea fătului. Acest organ are o suprafață maternă compusă din decidua (numele țesutului uterin în timpul sarcinii), cotiledon și venele materne, și o suprafață fetală, cu vili corionici și vase de sânge (capilare fetale). După ce copilul se naște, placenta este expulzată. Această expulzare trebuie să fie totală, deoarece placenta reținută poate cauza sângerare sau alte efecte negative. Din acest motiv, medicul o analizează imediat, iar dacă se constată că o parte a rămas în uter, va urma anumiți pași pentru a rezolva această problemă. Localizarea placentei Placenta se dezvoltă în locul în care s-a implantat ovulul fertilizat, dar, în perioada următoare, își poate schimba poziția. Astfel, placenta poate crește în mai multe locuri din uter: în partea de sus sau în partea de jos a acestuia, spre fața sau spre spatele uterului, pe peretele stâng sau pe cel drept, dar și între oricare dintre aceste zone. Cele mai frecvente sunt placenta posterioară, anterioară și joasă. Se pare că placenta posterioară este cea mai bună pentru bebeluș. Medicul poate vedea localizarea placentei în timpul unei ecografii. Chiar dacă se constată că placenta este anterioară sau joasă, nu înseamnă că așa va rămâne pe tot parcursul sarcinii. Nu este neobișnuit ca poziția placentei să se schimbe pe măsură ce uterul crește. Placenta posterioară În acest caz, placenta crește spre spatele uterului, îndreptată spre spatele mamei și coloana vertebrală. Placenta anterioară În această situație, placenta crește în partea din față a uterului, îndreptată spre stomacul mamei. Placenta joasă Când placenta este joasă, înseamnă că s-a dezvoltat la baza uterului, în partea cea mai de jos. Ce funcții are placenta Placenta este responsabilă cu funcții importante pentru dezvoltarea fătului. Oxigenul și nutrimentele trec din rezerva de sânge a mamei spre placentă, iar de acolo, cordonul ombilical le transportă spre făt. Deșeurile evacuate de făt, printre care dioxidul de carbon, trec prin cordonul ombilical înapoi spre placentă și de acolo în sângele mamei, iar organismul acesteia le va elimina. De asemenea, placenta produce hormoni care contribuie la creșterea și dezvoltarea fătului. În plus, îi oferă protecție împotriva infecțiilor cauzate de majoritatea bacteriilor, însă nu îl ferește de virusuri. Alcoolul, nicotina sau alte droguri pot pătrunde prin placentă și pot aduce daune sănătății copilului. Spre finalul sarcinii, placenta transportă anticorpi de la mamă la făt, oferindu-i imunitate pentru aproximativ 3 luni din momentul nașterii. Ce influențează sănătatea placentei O varietate de factori pot afecta sănătatea placentei în timpul sarcinii. Unii dintre ei se pot modifica, alții nu. Vârsta mamei - Anumite probleme ale placentei sunt mai frecvente la femeile care obțin sarcini la vârste mai înaintate, mai ales la cele trecute de 40 de ani. Ruperea prematură a membranelor - În timpul sarcinii, fătul este înconjurat de sacul amniotic, o membrană umplută cu fluid. Dacă sacul se rupe înainte de termen sau începe să prezinte scurgeri, crește riscul de anomalii ale placentei. Tulburările de coagulare - Orice afecțiune care împiedică coagularea sângelui poate cauza probleme ale placentei. Hipertensiunea - Și valorile tensionale prea mari pot afecta sănătatea placentei. Sarcina multiplă - Dacă femeia este însărcinată cu gemeni, tripleți etc., riscul de a se confrunta cu anomalii ale placentei crește. Operații anterioare ale uterului - Dacă femeia a trecut prin intervenții chirugicale implicând uterul (de exemplu, cezariană sau îndepărtarea unui fibrom), riscul de anomalii ale placentei este crescut. Probleme anterioare ale placentei - dacă femeia a mai avut o problemă a placentei în timpul unei sarcini anterioare, e posibil să treacă din nou prin această neplăcere. Abuzul de substanțe - Anomaliile placentei sunt mai des întâlnite la femeile care fumează în timpul sarcinii sau iau droguri. O traumă abdominală - O traumă abdominală provocată de o căzătură sau o lovitură crește riscul de placenta abruptio (dezlipire de placentă). Anomalii ale placentei Există multe complicații care pot afecta placenta, cele mai frecvente fiind placenta previa și dezlipirea de placentă. Problemele placentei sunt semnalate de sângerări vaginale, dureri abdominale, dureri lombare și contracții uterine. Placenta previa Placenta previa este o afecțiune caracterizată de atașarea placentei de peretele uterin într-o poziție foarte joasă. Astfel, placenta acoperă parțial sau total colul uterin. O femeie din 200 este afectată de această problemă în timpul ultimului trimestru de sarcină. Pe măsură ce sarcina înaintează, însă, problema se poate rezolva de la sine. Factori de risc Placenta previa este mai frecventă la femeile cu vârste mai înaintate, fumătoare, care au sarcină multiplă ori care au trecut printr-o cezariană sau o altă operație asupra uterului. Tipuri Există trei tipuri de placenta previa: marginală, completă și parțială. Marginală În acest caz, placenta se extinde spre marginea colului uterin. Completă În această situație, placenta acoperă în totalitate colul uterin. Parțială Placenta previa parțială presupune acoperirea parțială a colului uterin. Complicații Placenta previa poate cauza sângerare vaginală atât înainte, cât și în timpul nașterii. Această sângerare poate fi severă, caz în care necesită tratament medical. Alte complicații provocate de placenta previa care pot apărea în timpul sarcinii sunt ruperea placentei, riscul crescut de infecție fetală, contracții și travaliu prematur. De cele mai multe ori, va fi nevoie de cezariană pentru ca nașterea să se producă în siguranță. Placenta abruptio (dezlipire de placentă) Placenta abruptio apare când placenta se separă de uter în timpul sarcinii. Dezlipirea poate fi parțială sau completă. Afecțiunea apare mai ales în ultimul trimestru de sarcină, fiind cea mai frecventă problemă a placentei (apare la una din 100 de sarcini). Dezlipirea de placentă este cauza principală de moarte neonatală și deces printre nou-născuți. De asemenea, provoacă multe nașteri premature și tulburări de creștere ale fătului. Factori de risc Riscul de placenta abruptio este crescut de: - Trauma abdominală - Ruptura prematură a membranelor - Fumat (dacă și mama și tatăl sunt fumători) - Consumul de alcool sau de cocaină - Un istoric de placenta abruptio - Confruntarea în prezent cu placenta previa - Defecte ale uterului - Tensiune arterială mare a mamei sau tensiune mare indusă de sarcină - Circumvallate placenta - Un istoric de cezariană sau de avort - O sarcină multiplă - Un ritm cardiac anormal al fătului. Femeile care se confruntă cu dezlipirea de placentă pot avea sângerări vaginale sau uterine, dureri abdominale, contracții neîntrerupte. De asemenea, pot apărea anomalii ale ritmului cardiac al fătului. Complicații Având în vedere rolul pe care placenta îl joacă în livrarea oxigenului și a nutrimentelor, placenta abruptio poate cauza o privare a fătului de nutrimente vitale. Această problemă poate duce la o dezvoltare anormală a fătului, la o creștere încetinită a acestuia, la naștere prematură sau la nașterea unui copil mort. Insuficiență placentară În unele cazuri, placenta nu funcționează corect. Când acest lucru se întâmplă, ea nu îi mai furnizează fătului cantitatea adecvată de nutrimente, ducând la insuficiența placentară. Simptomele insuficienței placentare sunt dezlipirea de placentă, preeclampsia și travaliul prematur. Această problemă apare la una din 300 de sarcini și are adesea ca rezultat o greutate mai mică la naștere a copilului. Factori de risc Este mai probabil ca insuficiența placentară să apară la femeile care au preeclampsie, diabet, fumează sau iau droguri, au tulburări de coagulare sau își administrează medicamente care subțiază sângele. Complicații Riscurile fătului și ale nou-născutului în caz de insuficiență placentară includ: - Privarea de oxigen la naștere, ceea ce poate provoca paralizie cerebrală - Tulburări de învățare - Hipotermie (temperatură scăzută a corpului) - Hipoglicemie (un nivel prea mic al glucozei) - Policitemie (un nivel prea mare de globule roșii) - Naștere prematură - Necesitatea unei nașteri prin cezariană - Nașterea unui copil mort. Insuficiența placentară nu se vindecă, dar medicul poate recomanda consulturi mai dese, repaus la pat (uneori chiar spitalizare) sau injecții cu steroizi înainte de săptămâna 32 dacă femeia se află la risc de naștere prematură. Placenta accreta Placenta accreta apare când placenta și vasele sale de sânge se atașează de pereții uterului și cresc în profunzimea acestora. Factori de risc Nu se cunoaște cauza apariției acestei anomalii a placentei. Specialiștii sugerează posibilitatea ca această problemă să fie influențată de un istoric de placenta previa și un istoric de nașteri prin cezariană. Forme Placenta accreta are trei forme: Accreta În acest caz, placenta este atașată de mușchiul peretelui uterin. Increta În această situație, placenta este atașată în interiorul mușchiului peretelui uterin. Percreta Placenta percreta crește prin întregul perete uterin și se atașează de alte organze din zonă. Complicații Complicațiile acestei afecțiuni pot include sângerari vaginale în ultimul trimestru de sarcină, necesitatea unei nașteri prin cezariană, hemoragie severă postpartum și necesitatea unei histerectomii. Infarctul placental Infarctul placental este o zonă de țesut mort din interiorul placentei, cauzat în general de complicații la nivelul vaselor de sânge. Această anomalie scade fluxul de sânge spre zonele afectate. Uneori, această problemă poate provoca o creștere încetinită a fătului sau decesul lui. Infarctul placental este mai frecvent la femeile cu tensiune arterială foarte mare. Placenta îmbătrânită (calcificată): realitate sau mit? Calcificarea placentei, caracterizată de formarea graduală a unor structuri prin depozitarea calciului în interiorul placentei, se întâlnește adesea într-o sarcină la termen și este privită ca un proces fiziologic de îmbătrânire. Placenta calcificată în caz de sarcină la termen este ceva obișnuit și fără însemnătate clinică. Totuși, prezența timpurie a acesteia, adică înainte de săptămâna 36, poate reprezenta o schimbare patologică anormală. În antiteză cu placenta îmbătrânită legată de o sarcină la termen, cercetări recente au arătat că această calcifiere timpurie este asociată cu o incidență crescută a unor fenomene precum hemoragia postpartum, placenta abruptio, nașterea prematură, greutatea mică a nou-născutului, un scor Apgar scăzut și decesul copilului la naștere. Astfel, atât la femeile care au sarcini fără riscuri mari cât și la femeile care riscă să aibă complicații date de hipertensiune, diabet, placenta previa sau anemie, prezența prematură a placentei calcificate poate servi ca metodă de predicție a unor complicații, necesitând, deci, o supraveghere medicală sporită. Ce se întâmplă cu placenta la naștere Placenta este în mod normal expulzată la câteva minute după nașterea pe cale vaginală, deși pentru unele femei e posibil să dureze mai mult. În cazul nașterii prin cezariană, medicul va îndepărta manual placenta. Placenta și nașterea vaginală În cazul nașterii pe cale vaginală, după ce copilul a fost scos, uterul va continua să se contracte. Aceste contracții, care nu sunt în general la fel de puternice ca acelea de la naștere, vor mișca placenta și o vor împinge înainte. Medicul îi poate cere femeii să împingă în continuare, ca în cazul nașterii, sau îi va apăsa chiar el zona abdominală pentru a grăbi expulzarea placentei. De obice, placenta este expulzată în următoarele 5 minute după naștere, dar sunt cazuri în care durează mai mult. Placenta și nașterea prin cezariană Dacă nașterea are loc prin cezariană, medicul va îndepărta manual placenta din uter înainte de a închide operația. După naștere, medicul va masa partea de sus a uterului pentru a stimula contractarea acestuia și a declanșa procesul de micșorare. Dacă uterul nu se contractă, poate fi recomandat un tratament medicamentos. Hrănirea la sân după naștere și atingerea piele pe piele dintre mamă și copil poate stimula, de asemenea, contractarea uterului. Placenta reținută După expulzarea placentei, medicul va inspecta aspectul ei. Dacă pare că o porțiune din placentă lipsește, se va recomanda o ecografie a uterului pentru confirmare. Uneori, o sângerare excesivă după naștere poate indica faptul că placenta este încă în uter. Din ce cauze apare placenta reținută Placenta este expulzată de obicei în cel mult 60 de minute de la naștere. Dacă nu este expulzată sau dacă o parte din ea a rămas în uter, se vorbește despre placentă reținută. Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive: - Colul uterin s-a închis, iar deschiderea rămasă este prea mică pentru ca placenta să mai treacă prin ea. - Placenta este fixată prea tare de peretele uterin. - O porțiune din placentă s-a rupt și a rămas atașată în timpul nașterii. Ce riscuri implică placenta reținută Placenta reținută după naștere poate duce la o sângerare periculoasă sau la o infecție. Medicul va recomanda îndepărtarea pe cale chirugicală a placentei rămase în uter cât mai repede posibil. În unele cazuri, însă, placenta este atât de puternic fixată de uter, încât nu poate fi îndepărtată decât odată cu uterul (histerectomie). Femeia se află la risc de placentă reținută dacă are un istoric de placentă reținută, de nașteri prin cezariană sau de fibrom uterin. Consumul de placentă: indicat sau periculos? Există femei care cer să li se păstreze placenta pentru a o consuma ulterior, fiartă, uscată și transformată în pudră, deoarece, cred ele, acest lucru le va reduce riscul de anemie și de depresie postpartum. E bine de știut, însă, că nu toate clinicile vor permite păstraea placentei. Deși consumul acestui organ s-a practicat în multe culturi de-a lungul timpului, nu există dovezi științifice care să ateste că placenta mâncată ar avea vreun benenficiu real pentru mamă. Unele femei au raportat că se simt bine după ce au consumat placenta, iar altele au spus că s-au simțit rău după placenta mâncată. Aceste rezultate sunt, însă, bazate pe experiențele personale ale unor femei și nu pe dovezi științifice. Cum se reduce riscul de anomalii ale placentei Cele mai multe probleme ale placentei nu pot fi prevenite. Totuși, femeia gravidă poate urma câțiva pași pentru o sarcină sănătoasă: - Vizitele regulate la medic de-a lungul lunilor de sarcină - Respectarea indicațiilor medicului legate de orice problemă ar apărea în timpul sarcinii (hipertensiune, diabet etc.) - Evitarea fumatului și a consumului de droguri și alcool.

REPLICA ONLINE CONSTANTA

Placenta: ce este, ce funcții are și ce anomalii pot să apară