Platformele de vânzări, paradis pentru țepari? Cum sunt vânați oamenii de escrocii cibernetici

Ceea ce trebuia să fie o piață digitală simplă și sigură s-a transformat într-un adevărat teren minat pentru mii de constănțeni. Platformele de vânzări online, folosite de constănțeni pentru a-și valorifica bunurile, au devenit noul radar al escrocilor cibernetici.

Platformele de vânzări online au devenit spațiul în care fiecare român își poate vinde rapid un produs, un serviciu sau un imobil, ori de unde își poate achiziționa lucrurile necesare. Însă, unde sunt mulți oameni și un trafic uriaș de date și bani, apar inevitabil și escrocii. Vânzătorii de bună-credință de pe aceste rețele sunt asaltați din prima clipă în care își urcă un produs pe site, devenind instantaneu ținte pe radarul hoților cibernetici.

Următoarele momente sunt critice pentru utilizatori. Aceștia primesc mesaje, telefoane și e-mailuri capcană de la presupuși clienți sau chiar de la falși angajați ai platformelor. Constănțenii cad frecvent victime acestor tactici, iar la sfârșitul zilei se trezesc cu conturile golite și fără nicio modalitate simplă de a-și recupera paguba. O tânără din Constanța ne-a povestit cum și-a luat țeapă, după ce a pus la vânzare mai multe genți handmade.

„Am urcat produsul pe platforma de vânzare și, la trei minute, am fost sunată de un angajat al platformei pentru a finaliza o comandă. Mi-a zis că am un client interesat care a plătit deja și că trebuie să termin procesul de vânzare pentru a-mi primi banii. A rămas cu mine la telefon și m-a îndrumat pe e-mail pentru a accesa un link. Am avut încredere, am urmat pașii și, la sfârșit... a trebuit să-mi blochez cardul.”, a povestit constănțeanca.

Cum funcționează schemele? Două tactici de care trebuie să fugi!

Varianta 1: Falsul angajat de la suport tehnic. Vânzătorul își urcă produsul pe rețea, iar la scurt timp este sunat de către un individ care pretinde că este reprezentant al aplicației. Acesta îi spune victimei să își verifice e-mailul deoarece produsul s-a vândut, iar pentru încasarea banilor trebuie accesat un link de plată. Omul rămâne la telefon pe tot parcursul procesului, instruind pas cu pas vânzătorul pentru a finaliza falsa tranzacție. În realitate, linkul trimis ascunde o platformă clonă a site-ului oficial, unde victima este convinsă să își introducă datele cardului bancar.

Varianta 2: „Captura de ecran” pe WhatsApp. Imediat după postarea anunțului, vânzătorul este contactat pe WhatsApp sau direct pe platformă de un client care cere detalii ori întreabă dacă produsul mai este disponibil. După ce primește răspunsul, hackerul trimite o captură de ecran falsificată, în care apare un câmp de e-mail gol, susținând că are nevoie de adresa de e-mail a vânzătorului pentru a putea finaliza plata prin platformă. Odată obținută adresa de e-mail, pe numele victimei va sosi un mesaj de tip pescuit de date, conceput să îi fure datele bancare.

 „Când am mai urcat un alt model de geantă, am fost contactată pe platformă prin mesaje, dar și pe WhatsApp. Nu am mai picat în plasă, dar le răspundeam, deoarece am crezut că sunt clienți normali. Nu au mai putut să mă păcălească, însă m-a șocat când am văzut că trimiteau screenshoturi de pe o platformă care era și ea clonată. Am primit aceeași poză de vreo patru ori. Au același stil, dacă nu reușesc, își șterg contul și se pierde conversația. Eu nici măcar e-mailurile nu le mai găsesc, deși le-am căutat cu mare atenție.”, a adăugat tânăra, referitor la acest aspect. 

conversația dintre falsul client, care a spus că e din Brașov, și tânăra din Constanța

Scopul final? Acces total la viața și banii tăi!

Infractorii au un scop clar. Să obțină datele personale sau bancare ale utilizatorului. Cu o singură adresă de e-mail și o parolă furată, hackerii pot căpăta acces la întreaga viață digitală a victimei. Dacă utilizatorul este ghinionist și oferă datele de pe card, atacatorii îi golesc conturile în doar câteva secunde.

platforma de vânzare, clonată de așa zisul cumpărător

Pentru a nu pica în această capcană, vânzătorii trebuie să știe o regulă fundamentală. Niciun site legitim nu cere vreodată datele de pe card, numărul, data expirării sau codul CVV, ci sunt necesare alte date, cum ar fi codul IBAN al contului tău.

Totul este clonat perfect, de la interfețele platformelor până la e-mailurile trimise

Atenția face diferența în aceste momente, deoarece, deși nu pot exista două site-uri cu domenii identice, escrocii folosesc diferențe minore cum ar fi un font modificat, o literă în plus, o virgulă sau un punct în URL.

Vânzătorul stă liniștit în Constanța și poate fi jefuit de un șarlatan aflat în Arad sau chiar pe un alt continent. Mesajele sunt scrise în română prin programe de traducere, iar vocile telefonice pot fi generate pe calculator, făcând localizarea infractorilor aproape imposibilă la finalul zilei. Vânzătoarea a confirmat: „Link-ul arăta identic, la prima vedere, cu cel al platformei, având inclusiv poza produsului. Vă dați seama că, fiind la prima mea vânzare, m-a luat pe nepregătite. Am avut încredere, am urmat pașii și, la sfârșit... a trebuit să-mi blochez cardul.”

Cum ne protejează statul?

În fața acestui fenomen, realitatea este că autorităților le este extrem de greu să intervină sau să facă ceva concret pentru recuperarea prejudiciilor. Din punct de vedere tehnic, prinderea infractorilor este o misiune aproape imposibilă. Atacatorii pot fi localizați pe un cu totul alt continent, acționând din umbră prin rețele internaționale greu de urmărit. În plus, aceștia își șterg urmele rapid, închizând serverele și site-urile clonă la doar câteva ore după ce au dat lovitura.

Din acest motiv, reacția structurilor statului se rezumă cel mai adesea la simple campanii de informare și avertismente publice prin care le transmit cetățenilor să fie vigilenți. 

Până când tehnologia de combatere va ține pasul cu cea a hackerilor, regula de aur rămâne neschimbată. Nu părăsiți mesageria oficială a aplicației și nu introduceți niciodată datele cardului pe linkuri primite prin WhatsApp, SMS sau e-mailuri.