Poliția din Olanda dă primele imagini cu furtul Tezaurului Dacic. Video

Poliţia a făcut publice imaginile de pe camerele de supraveghere ale spargerii de la Muzeul Drents din Assen, de unde au fost furate obiecte dacice de mare valoare. Este vorba despre imagini de supraveghere alb-negru care arată trei persoane forţând o uşă exterioară, după care se poate vedea o explozie.

Potrivit poliţiei, acesta este modul în care persoanele au reuşit să intre în muzeu. Imaginile au fost postate pe site-ul poliţiei.

În timpul jafului din noaptea de vineri spre sâmbătă au fost confiscate mai multe capodopere arheologice româneşti, printre care Coiful de aur de la Cotofenesti şi trei brăţări de aur. Nicio persoană nu a fost încă arestată.

De asemenea, se investighează dacă o maşină arsă lângă Rolde a avut vreo legătură cu jaful. La momentul respectiv, nimeni nu se afla în vehicul. .

Poliţia a apelat, de asemenea, la organizaţia internaţională de poliţie Interpol pentru anchetă. „Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele şi pentru a depista şi pedepsi autorii”, a declarat ministrul Culturii, Bruins. „Aceste obiecte istorice sunt de o mare importanţă pentru România şi pentru patrimoniul său cultural.”

Jurnalista culturală Claudia Marcu, care locuieşte în Olanda de peste 20 de ani, compară furtul cu ceea ce ar însemna pentru olandezi furtul Rondului de noapte. „Habar nu aveţi care este impactul acestui lucru asupra comunităţii româneşti. Oamenii sunt devastaţi”.

În urma exploziei de sâmbătă dimineaţă, din apropierea Muzeului Drents, din Assen (Ţările de Jos), care găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, un număr de exponate din expoziţie au fost furate de persoane încă neidentificate. MAE a precizat că au fost alertate ambasadele României în toate ţările vecine pentru a cere sprijin autorităţilor competente.

Poliţia olandeză a activat mecanismul de cooperare transfrontalieră şi a informat Interpol. Poliţiştii suspectează că furtul de la Muzeul Drents a fost o operaţiune planificată cu atenţie, iar anchetatorii caută acum filmările făcute de camerele de supraveghere şi adună relatări ale martorilor. De asemenea, Interpol a fost chemat să asiste în acest caz.

O delegaţie a statului român este aşteptată la muzeu, duminică, scrie presa olandeză. Jurnaliştii notează, citând un istoric, că în general astfel de obiecte sunt furate pentru a fi topite şi dau exemple similare, în care obiecte vechi, de mare valoare, nu au fost niciodată găsite.

Printre obiectele furate se numără trei brăţări de aur şi piesa centrală a expoziţiei, coiful de aur de la Coţofeneşti, care fusese prezentat în toate materialele promoţionale, dar este posibil ca şi alte obiecte să fi fost furate.

Poliţia Română a deschis, din oficiu, în acest caz, un dosar penal pentru furt calificat şi nerespectarea regimului armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, dosar care va fi preluat de către PArchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Muzeul Naţional de Istorie a României a informat că toate piesele aflate în Muzeul Drents, din Assen, au fost asigurate înainte de a fi trimise în Regatul Ţărilor de Jos, conform legislaţiei româneşti şi practicilor internaţionale referitoare la organizarea expoziţiilor. Potrivit informării, atât spaţiul, cât şi vitrinele în care erau prezentate bunurile de patrimoniu erau securizate şi aveau instalate sisteme de supraveghere, precum şi sisteme de alarmă conectate cu poliţia locala, care a putut astfel să intervină imediat.

"Toate bunurile incluse în această expoziție au fost asigurate în sistem „cui-la-cui” sau „perete-la-perete”, pentru transport, depozitare și perioada de expunere, împotriva tuturor riscurilor, conform legislației în vigoare. Valorile de asigurare ale bunurilor culturale sunt confidențiale și nu se fac publice", a transmis MNIR.

Greutatea brăţărilor dacice de aur variază între 700 și 1.200 de grame. În ceea ce priveşte coiful de aur de la Coţofeneşti, acesta are o greutate de 770 de grame. În total, vorbim despre o cantitate de aur cuprinsă între 2,8 kg şi 4,3 kilograme.

Având în vedere că gramul de aur are, în momentul de faţă, o valoare anunţată de către BNR de circa 422 de lei, valoarea exclusiv a aurului cuprins în cele patru obiecte furate este cuprinsă între 1.181.000 lei şi 1.814.000 lei, potrivit stiripesurse.ro.

„Având în vedere evenimentele din ultimele 24 de ore, evenimente tragice care ne-au pus în fața unei realități pe care nici în visele noastre cele mai pesimiste nu am fi crezut că va fi posibilă, este vorba despre jaful ce a avut loc la muzeul Drents în noaptea de vineri spre sâmbătă, în urma căruia au fost furate patru piese din expoziția Dacia, Țara Aurului și a Argintului. La această conferință participă, alături de echipa Muzeului Național de Istorie, reprezentanți ai Ministerului Culturii. Toți, împreună, suntem instituțiile care au elaborat și avizat documentația pentru această expoziție”, a declarat Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

„În acest caz, vă asigur că, în declarația făcută de conducere, figura existența unui post de control 24/24. Nu aveam cum să verific de la 1.700 de kilometri distanță. În contract figurează aceste aspecte, acolo fiind incluse și cerințele noastre specifice, precum vitrine speciale anti-furt. Obiectele care au fost furate erau amplasate în aceste vitrine speciale.”, a mai spus directorul MNIR. 

Ernest Oberländer Târnoveanu

„Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. Nu pot să dezvălui suma asigurată pentru piesele furate, aceasta este o informație confidențială, la care au acces doar organele de anchetă.”, potrivit lui Ernest Oberländer Târnoveanu.

„Asiguratorul este o mare companie olandeză. Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii. Ceea ce s-a întâmplat reprezintă primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit un exploziv într-un muzeu european. Nu este o practică în sistemul actual, până în acest moment.”, a explicat directorul MNIR.