Polițiștii din penitenciare au protestat la împotriva deciziei de desființare a Centrului de Detenție Craiova. Video

Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare (SNLP), membră a Federației PUBLISIND și a Blocului Național Sindical, împreună cu Federația Sindicatelor din Sistemul Penitenciar (FSSP), totalizând peste 8.000 de membri de sindicat au organizat acțiuni de protest contra reformelor de fațadă prin desființări de unități, eliminări de posturi și diminuări de drepturi, cu periclitarea principalelor misiuni ale Poliției Penitenciare.

Joi 9 octombrie 2025 începând cu ora 9,30, FSSP si SNPP au protestat în fața Centrului de Detenție Craiova pentru a salva unitatea inclusă într-un plan de reorganizare stabilit de Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor fără un acord cu organizațiile sindicale. Planul include, într-o primă etapă, pe lângă CD Craiova, desființarea altor două unități - Penitenciarul Brăila și Penitenciarul Spital Rahova. În perioada următoare MJ și ANP intenționează să regionalizeze Poliția Penitenciară prin desființarea majorității unităților astfel încât prin reducerea de cheltuieli, restul de buget aruncat penitenciarelor să permită totuși funcționarea sistemului.

”Guvernul României a tăiat 15% din bugetul Poliției Penitenciare pentru anul 2025 în contextul creșterii efectivelor de deținuți, a prețurilor și implicit a cheltuielilor, forțând astfel o așa-zisă "reformă" prin care personalul trebuie să suporte costurile cu extinderea capacității de deținere. Premierul Ilie Bolojan cere Ministrului Justiției Radu Marinescu măsuri de austeritate în penitenciare pentru diminuarea deficitului bugetar, dar în același timp crește subvenția bugetară pentru partidele politice ale căror campanii electorale penibile și populiste au împins România în dezastrul actual.

În timp ce Guvernul presează pentru extinderea capacității de deținere în scopul de a stopa sancționarea României pentru condițiile de detenție neconforme (amenzi, prejudicii, penalități, garanții), același Guvern taie din buget blocând investițiile și împingând ordonatorii de credite să taie de la personal pentru a combina reforma politică a lui Ilie Bolojan cu continuarea reformării sistemului penitenciar conform normelor europene. Polițiștii de penitenciare trebuie să cedeze unități, posturi și drepturi, pentru ca investițiile în îmbunătățirea condițiilor de detenție să poată continua.

Creșterea progresivă a efectivelor de deținuți suprapusă pe extinderea capacității de deținere și scăderea galopantă a numărului de polițiști de penitenciare (efectivele de agenți sunt la nivelul anului 2010) în contextul suspendării concursurilor și pensionărilor masive, impune personalului existent un volum crescut de ore suplimentare și aparent justifică măsuri haotice de comasare a unor unități crescând presiunea pe salariații care trebuie să ducă singuri în spate astfel de "reforme".

Utilizând norme prevăzute pentru societăți comerciale, MJ și ANP decid fuziunea prin absorbție a unităților penitenciare desființate, cu alte unități, însă această modalitate fără bază legală în sistemul public, are un impact negativ pe toate planurile:

• crește presiunea bugetară (coordonarea de la distanță a unor unități impune costuri de transport ridicate care nu au fost analizate și calculate corect);

• crește deficitul de personal prin aplicarea prevederilor privind pensionarea anticipată la reorganizare;

• scade gradul de siguranță al unităților care vor avea un management "la fără frecvență";

• crește nivelul de pericol la care este expus personalul care va fi "tele-coordonat" din alte unități;

• diminuează drepturi salariale și afectează cariera personalului de conducere, prin radierea unor posturi ocupate prin concurs;

• impune relocări de personal și reîncadrări forțate ale polițiștilor de penitenciare în alte localități, afectând stabilitatea familiilor;

• dezechilibrarea standardelor de personal atât între unități cât și între structuri/sectoare;

• pierderea expertizei profesionale a personalului specializat pe minori și tineri;

• posibil impact negativ în plan disciplinar și al integrității;

Un pas înapoi pentru reintegrarea socială a tinerilor sancționați de instanțele judecătorești. Centrul de Detenție Craiova are o misiune distinctă și sensibilă, axată pe reeducarea și reintegrarea socială a minorilor și tinerilor aflați în executarea măsurilor privative de libertate. Prin desființarea acestei instituții, statul român riscă încălcarea standardelor internaționale privind tratamentul minorilor și tinerilor privați de libertate și compromiterea rezultatelor obținute până în prezent. Transferarea acestora la CD Tichilești, o localitate la aproximativ 30 de kilometri de o localitate urbană (localitatea Brăila), lipsită de orice mijloc de educație comunitar (teatre, cinematografe, muzee, parcuri) atât de necesar pentru reintegrarea minorilor și tinerilor face din decizia ministrului Justitiei Radu Marinescu, de a muta minorii și tinerii institutionalizați în Centru de Detenție Craiova, la Centrul de Detenție Tichilești un pas imens spre distrugerea sistemului penitenciar din România.

Video 1:

Cerem Ministrului Justiției suspendarea imediată a oricărui demers în vederea reorgănizarii prin desființare de unități, respectarea promisiunii de întâlnire și dezbatere cu sindicatele, prezentarea unei analize de impact pe baza căreia să aibă loc o consultare reală a partenerilor sociali înainte de adoptarea oricăror măsuri de reformare a sistemului penitenciar.

Video 2:

Noi, polițiștii de penitenciare, merităm un minim de respect cel puțin pentru cele 1,5 milioane de ore suplimentare de muncă realizate într-un singur an, 90% dintre acestea fiind prestate de cei doar 5.000 de salariați care lucrează în schimburi operative, asigurând paza și supravegherea a 26.000 de deținuți! Dacă un sistem declarat sigur, din structura de apărare națională, devine nefuncțional prin simplul refuz al muncii suplimentare, atunci Guvernul României trebuie să înțeleagă cât de important este să asigure salariaților din acest sistem, dacă nu resursele minime necesare, atunci cel puțin un minim respect!”, potrivit unui comunicat al celor două organizații sindicale.

Ce spune Administrația Penitenciarelor

”Având în vedere acțiunea de protest organizată de membrii sindicatelor reprezentative din sistemul penitenciar în fața Centrului de Detenție Craiova, Administrația Națională a Penitenciarelor (A.N.P.) aduce la cunoștința polițiștilor de penitenciare și a opiniei publice următoarele:

1. Centrul de Detenție Craiova nu se desființează, ci se transformă în secție exterioară a Penitenciarului Craiova și va funcționa în continuare în această formă de organizare, dar la capacitatea sa maximă de cazare. 

În contextul supraaglomerării sistemului penitenciar, care în prezent înregistrează un grad de ocupare de 125,39 %, ANP a evaluat structura unor unități subordonate, pentru a identifica soluții de gestionare eficientă a acestui fenomen, de optimizare a resurselor umane și de reducere a cheltuielilor.

Astfel, au fost elaborate proiecte de simulare a procesului de comasare a unor unități penitenciare, selectate în funcție de numărul deținuților custodiați (raportat la capacitatea de cazare) și de dispunerea lor geografică. Aceste proiecte au fost transmise partenerilor de dialog social (sindicatelor) pentru consultare.

La data analizei (20 august a.c.), Centrul de Detenție Craiova custodia 146 de persoane private de libertate, cu o capacitate legală de 339 de locuri, rezultând un grad de ocupare de doar 44,65%. Prin urmare, s-a decis comasarea acestuia cu o unitate penitenciară din proximitate, măsură care va elimina aparatul administrativ al Centrului.

2. Subliniem că angajații Centrului de Detenție Craiova nu vor fi relocați în alte unități, ci vor fi redistribuiți pe alte funcții pentru a acoperi deficitul de personal din structurile care necesită resurse suplimentare.

3. Administrația Națională a Penitenciarelor reafirmă angajamentul său pentru un dialog transparent cu partenerii sociali și pentru implementarea unor măsuri care să asigure eficiența și sustenabilitatea sistemului penitenciar, în beneficiul personalului și al societății”, potrivit Administrației Penitenciarelor.