Premieră! Sindicatul polițiștilor propune folosirea inteligenței artificiale în procesele de contencios administrativ
Premieră! Sindicatul polițiștilor propune folosirea inteligenței artificiale în procesele de contencios administrativ
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestInteligența artificială s-a integrat în ultima perioadă în tot mai multe aspecte ale vieții cotidiene, reușind cu brio să îndeplinească sarcinile cerute și să capete, astfel încrederea chiar și a celor mai sceptici. Drept dovadă a rolului considerabil pe care inteligența artificială l-a căpătat, sindicatul polițiștilor a făcut o propunere îndrăzneață prin care vrea ca procesele de contencios administrativ să fie soluționate pe baza inteligenței artificiale, unul dintre motivele din spatele acestei idei fiind faptul că judecătorii ar putea fi corupți. Totuși, implicarea inteligenței artificiale în actul de justiție ar putea decredibiliza și mai mult justiția, consideră avocatul Nicolae Vlahu, senator AUR, care a explicat în detaliu despre pericolele la care ne-am putea expune în ipoteza în care această propunere ar fi admisă.
Inteligența artificială prinde tot mai mare amploare, fiind integrată în cât mai multe aspecte ale vieții cotidiene, devenind ajutorul de bază al multor oameni.
Drept dovadă pentru rolul extrem de important pe care inteligența artificială îl are în secolul 21, Sindicatul Național Pro Lex a transmis luni, 28 aprilie a.c. către Ministerul Justiției o adresă oficială, însoțită de un proiect de act normativ, prin care solicită inițierea demersurilor legislative necesare pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale în soluționarea litigiilor de contencios administrativ.
Propunerea vizează crearea și implementarea unui sistem de soluționare automată, bazat pe inteligență artificială care ar urma să judece procesele de contencios administrativ, raționamentul din spatele acestei propuneri fiind faptul că judecătorii sunt coruptibili.
Principalele argumente care susțin această inițiativă ar fi eliminarea riscului de corupție sau favoritism în soluționarea cauzelor, asigurarea uniformității deciziilor pentru spețe similare, degrevarea instanțelor de un volum excesiv de procese administrative, reducerea duratei de soluționare a litigiilor, protejarea bugetului public și a stabilității raporturilor juridice.
Totuși, această propunere este privită cu scepticism de juriști, din cauza faptului că ar putea decredibiliza și mai mult actul de justiție.
În acest sens, avocatul Nicolae Vlahu, senator AUR a făcut o serie de precizări în privința impactului pe care inteligența artificială l-ar putea avea în actul de justiție. Astfel, „în legătură cu introducerea inteligenței artificiale în cadrul justiției, astfel încât să devină un judecător această inteligență artificială, eu nu sunt de acord și nici nu cred că poate fi implementată această chestiune, cel puțin nu în sistemul judiciar din România“, a declarat avocatul Nicolae Vlahu.
Percepția judecătorului uman este diferită de cea a inteligenței artificiale
De asemenea, Nicolae Vlahu a adăugat faptul că „sunt mai multe chestiuni pe care trebuie să le avem în vedere, plecând de la dreptul la un proces echitabil, de la percepția umană a judecătorului uman... deja începem să vorbim de judecător uman și judecător cu inteligență artificială. Percepția judecătorului uman nu poate fi comparabilă cu percepția unui sistem de inteligență artificială. Inteligența artificială s-ar baza pe preconcepții, pe stereotipuri, care nu pot fi asimilate în orice proces. Vorbim despre administrarea probelor, iar probele nu sunt doar înscrisurile pentru a fi percepute de inteligența artificială, fără a o decredibiliza în vreun fel. Pe viitor probabil vor merge mai departe, contează percepția umană și experiența de viață a judecătorului, astfel încât să dea o soluție corectă într-un anumit caz.“
Implicarea inteligenței artificiale ar decredibiliza și mai mult justiția
Totodată, avocatul Nicolae Vlahu a vorbit și despre pericolele și derapajele pe care inteligența artificială le poate crea în actul de justiție, ceea ce ar putea conduce la decredibilizarea actului de justiție și mai mult. „Vom avea sau în eventualitatea în care avem această inteligență artificială, consider că vor fi foarte multe chestiuni extrem de discutabile, putem ajunge până la decredibilizarea actului de justiție și mai mult. După ce primim acea hotărâre a inteligenței artificiale ce facem, oricum se va formula cale de atac. Nu consider necesar să introducem această inteligență artificială, nu că ea nu ar fi folosită de juriști în prezent, însă nu este cea care oferă soluții în justiție. Oamenii vin la instanță pentru a-și căuta dreptatea, iar această dreptate nu consider că trebuie acordată pe baza unor prejudecăți ale inteligenței artificiale, și consider mai normal să fie un judecător uman, fiindcă legea nu se aplică doar în litera ei ci și în spiritul ei, iar omul, judecătorul uman poate fi cel care poate face această apreciere”, a declarat avocatul Nicolae Vlahu pentru Replica de Constanța.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.1° Constanța 









.jpeg_t.jpeg)


.jpg_t.jpg)

.jpg_t.jpg)

.jpeg_t.jpeg)