Președintele Nicușor Dan a explicat de ce ajutorul României pentru Ucraina a rămas confidențial

Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, la Paris, că „multe din lucrurile care s-au făcut de către România și celelalte țări pentru Ucraina au rămas într-un regim de confidențialitate” pentru că este vorba de operațiuni militare. El a precizat astfel că, în urma reuniunii Coaliției de Voință de la Paris, unde liderii statelor aliate ale Ucrainei au discutat garanțiile de securitate ce ar urma să fie activate după un eventual armistițiu cu Rusia, România va adopta măsuri „generice, precum pregătirea militarilor ucraineni” în Parlament.

Nicușor Dan

„Vorbim totuși de operațiuni militare. Nu poți să spui «o să aterizeze un avion la ora 16:30, el va avea următoarele echipamente, de acolo vor fi preluate de niște TIR-uri care vor trece prin vama cutare...». Ăsta este motivul pentru care multe din lucrurile care s-au făcut de către România și celelalte țări pentru Ucraina au rămas într-un regim de confidențialitate. Acum, la fel, când o să ajungem în Parlament, o să trecem lucruri generice, precum pregătirea militarilor ucraineni pentru o cutare secțiune, dar n-o să spunem câți, unde... (În ceea ce privește ajutorul financiar – n.red.), e același lucru”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că hub-ul logistic de la Câmpia Turzii funcționează deja.

Nicușor Dan a prezentat marți concluziile reuniunii Coaliției de Voință de la Paris, unde liderii statelor aliate ale Ucrainei au discutat garanțiile de securitate ce ar urma să fie activate după un eventual armistițiu cu Rusia. Șeful statului a anunțat că documentul rezultat din aceste discuții nu va rămâne o declarație de intenție, ci va fi trecut prin Parlamentul României, subliniind în același timp rolul Statelor Unite în monitorizarea păcii, contribuția României la securitatea regională, inclusiv în Marea Neagră, precum și poziția țării noastre privind sprijinul pentru Ucraina. În timpul conferinței de presă, Nicușor Dan a abordat și teme interne majore, de la situația de la Curtea Constituțională, la creșterile de taxe, numirile la conducerea instituțiilor-cheie și necesitatea definirii unor proiecte de țară și a unei strategii economice pentru România în Europa viitorului, scrie digi24.ro.