Prevenție, prevenție... dar nu se vede! Agenția Națională Antidrog, instituția statului care mănâncă bani degeaba?!

România se confruntă cu o creștere alarmantă a consumului de droguri, fenomen amplificat de ineficiența măsurilor antidrog și de resursele autorităților menite să ajute la stoparea fenomenului, precum Agenția Națională Antidrog care, de ani buni nu pare să justifice în niciun fel fondurile primite. În contextul actual, este nevoie de intervenții prompte din partea acestor instituții pentru a preveni sau a soluționa o parte din problemele cauzate de substanțele de risc și mare risc. Cu toate acestea, cazurile se înmulțesc pe zi ce trece, iar tinerii, din cauza naivității vârstei și anturajului, cad tot mai des în capcana tentației de la vârste mult prea fragede. Constanța și Mamaia Nord au devenit puncte vulnerabile, mai ales în contextul accesului tot mai facil la droguri în cluburi și pe plajele din regiune. De dată recentă, un bărbat a fost omorât chiar de către dealerul său de droguri, în parcare unui Mall. În ciuda eforturilor declarative, Agenția Națională Antidrog și alte instituții implicate nu reușesc să facă față situației, iar printre scuzele  principale se regăsește, surprinzător, lipsa de fonduri. Adevărata problemă pare să fie lipsa de acțiuni concrete și de justificare a fondurilor alocate prin bani publici. Prevenția nu pare a avea deloc efect, pentru că numărul consumatorilor se înmulțește pe zi ce trece, iar droguri poți să cumperi practic la orice colț de stradă. Poveștile consumatorilor care s-au luptat pentru a renunța scot în evidență un sistem ineficient, unde sprijinul real este oferit, de fapt, de familie și prieteni, nu de stat.

Ramona Dabija

Portul Constanța – Poarta drogurilor către Europa

Portul Constanța, cel mai mare din Marea Neagră, a devenit unul dintre punctele principale de acces pentru traficul de droguri în Europa. Cocaine, heroină și canabis sunt adesea introduse în România prin intermediul containerelor de mărfuri, mascate în transporturi de produse legale, cum ar fi fructele proaspete din America de Sud​. Un raport ONU arată că România a trecut de la statutul de țară de tranzit la cel de piață de consum pentru droguri, fapt ce complică și mai mult lupta autorităților.

consumul de droguri ia amploare

Deși există o colaborare internațională pentru combaterea traficului de droguri, legăturile puternice dintre rețelele infracționale balcanice și cele din America Latină au dus la o creștere a fluxului de cocaină și alte droguri, acestea ajungând mai ușor în piețele românești și europene​.

consumul de droguri ia amploare

Agenția Națională Antidrog mănâncă bani, dar nu face nimic

Agenția Națională Antidrog (ANA) se evidențiază, însă nu pentru rezultate vizibile în combaterea consumului de droguri, ci pentru salariul impresionant al directoarei sale, Ramona Dabija, care câștigă anual 117.698 de lei, echivalentul a 10.000 de lei pe an. În timp ce numărul tinerilor care se confruntă cu dependența de substanțe este în creștere, iar programele de prevenție sunt subfinanțate sau pur și simplu inexistente, veniturile directoarei par să arate că „lipsa de fonduri” e valabilă doar pentru activitățile de teren.

Ramona Dabija, directorul Agenției Naționale Antidrog (ANA)

Parcursul profesional al Ramonei Dabija

Ramona Dabija, actualul director al Agenției Naționale Antidrog (ANA), a parcurs un traseu profesional vast în structurile de poliție, unde a ocupat poziții variate de-a lungul ultimelor două decenii. În prezent, ea gestionează Agenția Națională Antidrog, o instituție adesea criticată pentru lipsa unor măsuri eficiente în prevenirea și combaterea consumului de droguri. Cu un salariu anual de 117.698 RON, Dabija se află într-un punct de interes public, având în vedere că alocările bugetare ale ANA par să fie direcționate mai degrabă către salariile funcțiilor înalte decât spre programe de prevenire sau centre de reabilitare pentru tineri și consumatori vulnerabili.

CV-ul Ramonei Dabija

Înainte de a deveni director oficial al ANA în 2023, Dabija a fost împuternicită să coordoneze activitățile agenției din septembrie 2022, perioadă în care România se confrunta cu o creștere alarmantă a consumului de droguri. În cariera sa, Dabija a ocupat funcții importante în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, unde a supervizat Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității, având responsabilitatea de a coordona activitățile de analiză și prevenire a criminalității desfășurate de structurile Poliției Române. Totodată, ea a condus Centrul de Informare și Relații Publice, gestionând activitățile de comunicare ale poliției, și a activat ca șef de birou în Direcția Cabinet, unde a organizat activitățile de protocol la nivel de conducere.

CV-ul Ramonei Dabija

Formarea sa profesională este extinsă, incluzând cursuri internaționale și stagii de pregătire. În 2019, ea a participat la un seminar de cooperare polițienească la Jiangsu Police Institute din China și a fost implicată în pregătirea Președinției României la Consiliul UE. Experiența internațională continuă cu participarea la un program FBI dedicat relațiilor publice în structurile de aplicare a legii și cursuri europene de combatere a traficului de persoane. Cu toate acestea, deși calificările sale sunt vaste și salariul generos, activitatea ANA continuă să fie privită cu scepticism, dat fiind că, în locul unor centre de reabilitare și programe concrete de prevenire, fondurile alocate par să alimenteze doar funcțiile înalte, în vreme ce consumul de droguri crește alarmant în România.

CV-ul Ramonei Dabija

Directoarea ANA are venituri considerabile

În loc să vedem centre de reabilitare, campanii educative sau programe de reintegrare pentru consumatori, asistăm la o politică de „lipsă de acțiune” compensată doar în conturile directoarei. Această inactivitate la nivel instituțional ridică întrebări tot mai intense despre cum sunt prioritizate resursele ANA și dacă în România chiar există interes real pentru combaterea fenomenului drogurilor sau doar pentru confortul funcțiilor de conducere.

declarația de avere a Ramonei Dabija

Până acum Agenția Națională Antidrog era în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Va trece în subdordinea Ministerului Sănătăţii, după cum a anunțat premierul Marcel Ciolacu. Ciolacu a declarat că tinerii care cad pradă traficului de droguri trebuie să fie ajutaţi, iar acest lucru să vină din partea specialiştilor din Ministerul Sănătăţii.

Resurse limitate și o strategie antidrog lipsită de eficiență

România dispune de numai 14 procurori antidrog la nivel național și circa 250 de polițiști specializați, un număr mult prea mic pentru amploarea fenomenului. În ultimii ani, Strategia Națională Antidrog a stabilit obiective precum reducerea cererii și ofertei de droguri și îmbunătățirea capacităților operaționale. Cu toate acestea, strategia este mai mult un document programatic, iar specialiștii subliniază că lipsesc acțiuni concrete și fonduri reale pentru implementarea acesteia​.

drogați

Impactul asupra tinerilor și mărturii ale foștilor consumatori

Studiile Agenției Naționale Antidrog și ale Centrului Regional Antidrog Constanța arată că drogurile sunt tot mai disponibile tinerilor, în special în mediul urban și în locații turistice precum Mamaia Nord. Potrivit unui raport ESPAD, în 2019 consumul de substanțe psihoactive în școli a crescut, România aliniindu-se la media europeană a consumului de canabis și alte droguri printre adolescenți​. Programele antidrog din școli și comunități sunt insuficiente și rareori reușesc să atingă publicul tânăr în mod eficient. În lipsa unui sprijin real, mulți consumatori care au încercat să renunțe la droguri declară că s-au bazat exclusiv pe sprijinul familiilor și prietenilor.

consumul de droguri ia amploare

Fostă consumatoare: Statul nu mi-a oferit nimic

A. G., o fostă consumatoare, povestește cum familia a fost singura sursă de sprijin, în lipsa unor centre de recuperare accesibile și bine echipate. „Fără părinții mei, nu aș fi reușit niciodată să renunț. Statul nu mi-a oferit nimic concret. A început ca o glumă, am zis că doar încerc. Au trecut luni de zile până să-mi fac curaj să cer ajutor. Nu pot să explic cât de greu mi-a fost. Eram doar un copil, asta a fost să fie lecția mea. Am început să fumez iarbă inițial, fumam în fiecare zi câte două cuie. Am început după să și trag pe nas, să iau pastile și după am trecut la psihedelice”, a declarat aceasta.

Alt fost consumator: Statul nu mi-a oferit nimic concret

M. H., un alt fost consumator, confirmă dificultatea accesării programelor antidrog, afirmând că „ajutorul din partea statului a fost doar pe hârtie. Mi-au trebuit ani de voință și sprijin din partea familiei pentru a mă lăsa”. Aceste mărturii scot în evidență lipsa unei infrastructuri eficiente și a unor programe de suport la nivel local și național​.

consumul de droguri ia amploare

O criză în creștere și o nevoie urgentă de măsuri concrete

În România, peste 10% din populație a experimentat cel puțin o dată consumul de droguri, iar cazurile asociate bolilor infecțioase, cum ar fi HIV și hepatitele B și C, sunt în creștere, fiind frecvent asociate consumului de droguri injectabile​. Deși Agenția Națională Antidrog raportează peste 20.000 de activități preventive la nivel național, specialiștii și publicul larg consideră că impactul acestor acțiuni este limitat, mai ales în fața creșterii constante a cazurilor de consum​. Comunitatea din Constanța și din întreaga Românie are nevoie de o strategie proactivă, de resurse adecvate și de centre de reabilitare pentru consumatori, pentru ca fenomenul drogurilor să nu devină o problemă insurmontabilă în viitorul apropiat.