Programul PNRR pentru România, prelungit cu 18 luni, de Parlamentul European

Parlamentul European (PE) a aprobat prelungirea cu 18 luni a programului PNRR pentru România. „Succes major: apelul nostru pentru prelungirea cu 18 luni a PNRR-urilor a fost aprobat în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice. Totodată, am obținut posibilitatea ca proiectele să continue cu alte finanțări europene”, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu, raportor în acest caz.

„Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, pe care l-am coordonat în numele Comisiei pentru Bugete, a fost adoptat (63 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 6 abțineri). Urmează votul final în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Mulțumesc tuturor colegilor și co-raportorului meu din partea Comisiei pentru Afaceri Economice, Siegfried Muresan, pentru contribuția adusă în atingerea acestui rezultat! Luptăm pentru soluții reale și eficiente pentru România și întreaga Europă”, a mai explicat Negrescu, scrie stiripesurse.ro.

Siegfried Mureșan, europarlamentar și raportor, a explicat:

„Tocmai am votat, în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, din care este finanțat și PNRR-ul României. Rezultatul votului: 63 voturi pentru, 12 împotrivă, 6 abțineri. Raportul, pe care l-am coordonat în calitate de co-raportor alături de europarlamentarul Victor Negrescu, cere Comisiei Europene prelungirea planului cu 18 luni și prioritizarea proiectelor mature din toate PNRR-urile naționale, inclusiv din cel al României. Este o veste foarte bună pentru România: această măsură oferă șansa finalizării investițiilor importante și atragerii fondurilor disponibile prin PNRR”, a spus Mureșan.

Propunerile transmise de România

• Prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR;
• Transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanțare;
• Acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, societatea civilă și partenerii sociali;
• Mai multă flexibilitate pentru revizuirea planurilor în contextul geopolitic actual;
• Prioritate pentru investiții în educație și cultură;
• Implicarea autorităților locale, regionale și a Parlamentului European;
• Aplicarea normelor financiare clare pentru o implementare eficientă;
• Protejarea banilor europeni prin combaterea fraudei și corupției.