Proiectul de gaze offshore de la Marea Neagră se pregătește de primele lucrări de forare

Lucrările de forare la cele zece sonde de exploatare din cadrul proiectului Neptun Deep, unul dintre cele mai importante depozite de gaze din UE, vor începe în curând, iar platforma Transocean Barents, cunoscută şi sub denumirea de Mighty Barents. Aceasta va călători 160 de kilometri pe mare pentru a realiza această etapă, ceea ce va dubla producţia de gaze a ţării noastre şi ne-ar putea transforma într-un exportator net, într-un moment în care UE a renunţat la importurile de gaze ruseşti.

Deţinut în comun de grupul energetic OMV Petrom, al cărui acţionar majoritar este OMV din Austria, şi producătorul român de gaze Romgaz deţinut de stat, se estimează că Neptun Deep deţine 100 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze recuperabile. În grafic pentru a livra primele gaze în 2027, Neptun Deep este cel mai mare proiect energetic al al României după finalizarea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă în perioada 1990-2000.

Proiectul a fost contestat de extrema dreaptă în creştere din România, care susţine că exporturile de gaze reprezintă o trădare a intereselor naţionale, şi de activiştii de mediu, fiind afectat de incertitudinile fiscale, deoarece Guvernul caută să reducă cel mai ridicat deficit bugetar din UE. Pentru a trece peste strâmtoarea Bosfor şi a ajunge în Marea Neagră, platforma Transocean, care anterior a forat în Canada, Norvegia, Cipru şi Liban, a necesitat coborârea turlei, pentru prima dată de când a devenit operaţională, în 2009.

După începerea lucrărilor de foraj, unele zăcăminte fiind o adâncime la peste 1.000 metri, pe platformă cor fi până la 140 de angajaţi, care se vor roti la fiecare patru săptămâni, pentru o perioadă de până la 18 luni, a afirmat directorul Pierre Gully.

Despre antreprenorul de foraj offshore Transocean

Antreprenorul de foraj offshore Transocean a încheiat un acord cu OMV Petrom, pentru una dintre platformele sale semi-submersibilele sale, care să funcționeze în Marea Neagră. Transocean Barents a fost construită în 2009, la Aker Kvaerner Stord, și poate găzdui 140 de persoane. Instalația este capabilă să funcționeze la adâncimi de apă de până la 3.000 m, iar adâncimea maximă de foraj este 9.000 m. Este de așteptat ca această misiune de foraj să înceapă în primul trimestru al anului 2025, potrivit Offshore Energy.

Burduja: Este unul dintre cele mai îndrăznețe, aș spune revoluționare, proiecte energetice

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat la data de 18 noiembrie 2024  faptul că Transocean Barents, platforma de foraj offshore contractată pentru proiectul Neptun Deep, a ajuns la Constanța.

Sebastian Burduja 

„Transocean Barents, platforma de foraj offshore contractată pentru proiectul Neptun Deep, a ajuns la Constanța, marcând un pas esențial în dezvoltarea primului proiect de gaze din zona de mare adâncime a României”, a declarat Burduja. 

Construită pentru a opera la adâncimi de până la mii de metri, platforma va fi folosită pentru forarea celor 10 sonde de exploatare din perimetrul Neptun Deep. Proiectul este coordonat de Romgaz și OMV Petrom, cu sprijinul Ministerului Energiei, și are ca obiectiv creșterea independenței și securității energetice a României. 

„Este unul dintre cele mai îndrăznețe, aș spune revoluționare, proiecte energetice în care România este implicată. Și, în ciuda dorinței insistente a unora de a ne ține pe loc, lucrurile merg și vor merge înainte. România contribuie direct, prin aceste proiecte, la construcția unui viitor care înseamnă mai multă, mult mai multă securitate energetică pentru regiune și pentru Europa”, a adăugat Sebastian Burduja.