PSD anunță că plafonarea la alimente a ținut în frâu inflația. Ce s-ar întâmpla dacă măsura ar fi eliminată

Introducerea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, în iunie 2023, a avut efecte directe asupra prețurilor și asupra puterii de cumpărare a populației. Inflația generală a coborât de la peste 10% la 4,9%, iar în cazul alimentelor de bază s-a redus drastic, de la 18% la doar 1,1%. PSD avertizează că eliminarea măsurii ar duce la creșterea prețurilor și tensiuni sociale.

Cum arătau scumpirile înainte de plafonare
În perioada mai–iulie 2023, românii s-au confruntat cu creșteri considerabile: pâinea și laptele s-au scumpit cu 15%, brânza cu 27%, ouăle cu 29%, carnea de pui cu 14%, carnea de porc cu 16%, fructele cu 20%, cartofii cu 33%, zahărul cu 55%, iar untul cu 31%.În acel moment, puterea de cumpărare a scăzut cu 15% în medie și chiar cu 22% în rândul celor cu venituri reduse, se arată într-un document al PSD care va fi prezentat în ședința de miercuri a coaliției de guvernare.

Efectele plafonării și sprijinul pentru agricultură
După introducerea plafonării, prețurile alimentelor esențiale s-au stabilizat. Măsura, combinată cu plafonarea prețurilor la utilități, a temperat creșterea inflației și a sprijinit consumatorii cu venituri mici.

Inflația la bunuri alimentare a scăzut la 1,1%, iar puterea de cumpărare a crescut. În combinație cu plafonarea prețului la utilități, inflația generală a coborât de la 10,3% la 4,9%, iar BNR estimează că, fără aceste măsuri, ar fi urcat la 15%.La doi ani de la aplicarea plafonării, producția internă de carne, lapte și alte produse de bază a crescut semnificativ, fiind susținută prin programe de finanțare în valoare de 22,4 miliarde de lei pentru agricultură, pescuit și industria alimentară.

Ce riscuri ar aduce eliminarea plafonării
Renunțarea la această măsură ar putea duce la o nouă explozie a prețurilor, cu o inflație estimată între 13% și 15%. Scăderea puterii de cumpărare ar afecta în special românii cu venituri mici, unde cheltuielile pentru hrană și energie au cea mai mare pondere.

Estimările arată că peste un milion de persoane ar putea ajunge în risc de sărăcie și excluziune socială, iar efectele s-ar putea traduce în tensiuni sociale și instabilitate politică în anul 2026, potrivit documentului PSD.