R. Moldova: Cursuri de limbă română pentru găgăuzi, pentru a contracara influenţa rusă în regiunea autonomă

Găgăuzii trăiesc în Republica Moldova, însă nu vorbesc limba oficială, româna. În regiunea autonomă Găgăuzia, domină limba rusă, situaţie pe care guvernul pro-european de la Chişinău doreşte să o schimbe, oferind cursuri gratuite de limbă română, relatează AFP într-un reportaj.

Deja confruntată la est cu separatismul republicii autoproclamate Transnistria, care a lansat la sfârşitul lui februarie un apel la "protecţia" Moscovei, Republica Moldova are la sud un alt teritoriu rebel, Găgăuzia.

Aceasta a renunţat în 1994 la veleităţile sale secesioniste în schimbul unui statut de autonomie, însă noua sa guvernatoare nu îşi ascunde înclinaţia pentru Moscova.

Săptămâna trecută, Evghenia Guţul s-a deplasat în Rusia pentru o întrevedere cu Vladimir Putin şi a solicitat la rândul său "sprijinul" Moscovei în faţa unor pretinse acţiuni de "destabilizare ale autorităţilor moldave".

O statuie a lui Lenin, clădiri sovietice, stema cu secera şi ciocanul... Găgăuzia pare înţepenită în trecut, la peste 30 de ani după proclamarea independenţei Republicii Moldova, stat cu 2,6 milioane de locuitori, situat între Ucraina şi România, scrie AFP.

Cei 135.000 de locuitori ai Găgăuziei, ai căror strămoşi sunt ortodocşi care au fugit din Imperiul Otoman pentru a se instala în zonă în secolul al XIX-lea, vorbesc găgăuza, o limbă turcică pe cale de extincţie, dar mai ales limba rusă, ceea ce le dă acces mai ales la informaţii răspândite de Kremlin.

Prin urmare, limba este un punct nevralgic al războiului, potrivit preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, care şi-a întors ferm ţara spre Uniunea Europeană, obţinând în decembrie anul trecut deschiderea negocierilor oficiale de aderare.

Din vara lui 2023, cursuri de limbă română sunt propuse adulţilor de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova.

În oraşul Vulcăneşti, Ivan Gaidarji, un funcţionar de 46 de ani, vrea să se pregătească pentru un viitor în care documentele oficiale nu vor mai fi probabil traduse în limba rusă. "Trebuie să studiem pentru a ne perfecţiona cunoştinţele şi a putea continua să muncim", a declarat el pentru AFP.

Profesoara lui, Sorina Stoianova, care s-a mutat în Găgăuzia după căsătorie, a constatat un "interes crescut" în ultimele luni. "Ei doresc să înveţe limba", însă aceasta nu este uşor, pentru că acasă ei nu au ocazia să vorbească româna.

Printre elevii săi se numără de asemenea bunici care doresc să-şi "ajute nepoţii să-şi facă temele".

Succesul a început să se vadă: după peste 6.500 de înscrişi la curs anul trecut, guvernul a înregistrat "un număr record de candidaturi" pentru ediţia din 2024 a acestui program destinat debutanţilor, cu 13.000 de solicitanţi pentru 5.000 de locuri. Găgăuzia se plasează pe locul doi în ceea ce priveşte numărul de cereri pentru cursuri de limbă română, după capitala Chişinău.

"Maia Sandu face adevărate eforturi pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Găgăuzia, a cuceri inimile şi minţile locuitorilor" regiunii, explică Wilder Alejandro Sanchez, specialist în Republica Moldova din cadrul cabinetului american de consultanţă Second Floor Strategies.

El salută înfiinţarea acestor noi cursuri, "o iniţiativă promiţătoare" care vine în tandem cu "o creştere a investiţiilor", de exemplu inaugurarea unui nou drum care leagă Chişinăul de sudul ţării.

Însă, va fi aceasta suficient pentru a deturna regiunea de la orientarea să rusă? "Vor fi necesari, fără îndoială, ani de zile, poate decenii, pentru a-i convinge pe găgăuzi că UE nu le ameninţă identitatea", consideră Wilder Alejandro Sanchez.

Cu atât mai mult cu cât Rusia lucrează din umbră pentru "a alimenta retorica anti-Chişinău şi anti-Bruxelles", au avertizat serviciile de informaţii moldave într-un recent raport asupra unor posibile interferenţe ruse înainte de scrutinul prezidenţial şi referendumul asupra aderării Republicii Moldova la UE, prevăzute să aibă loc toamna aceasta.

În 2014, locuitorii Găgăuziei au votat în proporţie de 98% pentru aderarea regiunii lor la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi au spus 'niet' ('nu' în rusă) Europei, în cadrul celor două referendumuri declarate de Chişinău neconstituţionale.

Zece ani au trecut de atunci şi mentalităţile au evoluat, vrea să creadă Chişinăul.

"Tinerii înţeleg atuurile unei apartenenţe la UE", explica anul trecut preşedinta Maia Sandu, pariind de asemenea pe această iniţiativă lingvistică inedită pentru "a proteja mai bine populaţia alimentată cu propagandă rusă", citează Agerpres.