Rayo Vallecano, un club de fotbal de cartier încearcă să cucerească Europa

'Există un lucru pe care banii nu îl pot cumpăra: visele': semifinalistă în Conference League, Rayo Vallecano, echipa fundașului român Andrei Rațiu, un club de cartier din sud-estul Madridului, își perpetuează identitatea legată de clasă muncitoare, antiteza fotbalului modern, scrie AFP.

Andrei Rațiu

A merge să vezi un meci în Vallecas, la doar șase kilometri de centrul Madridului, este o experiență oarecum în afara timpului.

Aici nu este vorba de multiproprietate sau de fonduri de investiții străine. Nu există ecrane LED sau coduri QR. Nici bilete online, ci unele tipărite pe care le ridici de la casele de bilete ale stadionului din Vallecas. De modă veche.

Există un singur gigant de beton cu puțin sub 15.000 de locuri - dărăpănat - care stă acolo, în mijlocul blocurilor de apartamente din cărămidă roșie, cea mai bună vedere asupra peluzei fiind cu siguranță de la etajul trei al unuia dintre turnurile adiacente.

'E ușor, dacă vrei să vezi fotbal de salon, mergi pe Bernabeu. Fotbal adevărat se joacă aici, în Vallecas', a declarat, pentru AFP, Andres Martin, socio de peste 30 de ani. 'Suntem cel mai bun club de cartier din lume!', a adăugat el.

Înființat în 1924, dar profesionist doar din 1991, Rayo Vallecano, în prezent pe locul 11 în La Liga, s-a luptat mai des pentru supraviețuirea în prima ligă decât pentru gloria europeană, spre deosebire de vecinii săi, Real Madrid și Atletico Madrid. În acest sezon, pe lângă această luptă obișnuită, jucătorii și antrenorul Inigo Perez au descoperit Conference League, cea mai modestă dintre cupele europene, unde au ajuns în semifinale, urmând să întâlnească formația franceză Strasbourg.

Toate acestea în condiții de muncă nedemne de fotbalul de top: în toiul iernii, jucătorii au fost nevoiți să se antreneze pe stadionul vecinei Getafe și să joace meciul de acasă împotriva lui Atletico la un alt club din Comunitatea Madridului, Leganes, deoarece terenul era impracticabil. Uneori, jucătorii lui Rayo pleacă fără să facă duș atunci când nu este apă caldă pe stadion.

În ciuda tuturor acestor lucruri și a unei respingeri aproape unanime a conducerii președintelui Raul Martin Presa, detestat de suporteri pentru proiectul său de schimbare a stadionului, iat-o pe micuța Rayo în semifinalele unei cupei europene pentru prima dată.

'Sincer, e un vis! Pentru un club modest, foarte modest precum al nostru, să ajungă în semifinalele unei cupe europene, în ciuda condițiilor dificile, spune multe despre puterea și pasiunea jucătorilor noștri, a suporterilor noștri', a afirmat Antonio Mora, președintele grupurilor de suporteri ai lui Rayo.

'A putea trăi o primă finală este cu adevărat ceva neașteptat, chiar imprevizibil. Deocamdată este doar fericire pură, sperăm să dureze cât mai mult posibil', a continuat el.

Pentru Miguel Carrero, un alt socio, este 'un motiv de mândrie să aparțină unei echipe care reprezintă un cartier muncitoresc, umil, ce nu este obișnuit să ajungă atât de sus'.

'Există un lucru pe care banii nu îl pot cumpăra: visele. Avem o întâlnire cu istoria în Vallecas. Nu suntem o echipă care vrea doar să joace în finală. Suntem un cartier muncitoresc care vrea să cucerească Europa!', a declarat sobru umoristul Alvaro Casares, cunoscut pentru felul cum ironizează dificultățile de fiecare zi ale lui Rayo, citează Agerpres.