Războiul dronelor în Marea Neagră: Comisia Europeană oferă sprijin prin satelit, în timp ce riscurile cresc dincolo de apele teritoriale

Comisia Europeană pune la dispoziţia Bulgariei şi României imagini din satelit, la cererea ambelor ţări, pentru evaluarea situaţiei din Marea Neagră în urma atacurilor asupra unor nave comerciale. În plus, cele două țări primesc împreună 20 de miliarde de euro prin programul SAFE pentru a-și întări capacitățile militare de apărare, mai arată Comisia Europeană. Cu toate acestea, realitatea arată că România este complet neputincioasă împotriva Rusiei, care nu ține cont de nicio lege internațională și face ce vrea în Marea Neagră.  

România și Bulgaria urmează să primească imagini satelit pentru a evalua situația Mării Negre

Comisia Europeană pune la dispoziţia Bulgariei şi României imagini din satelit, la cererea ambelor ţări, pentru evaluarea situaţiei din Marea Neagră în urma atacurilor asupra unor nave comerciale, a anunţat un purtător de cuvânt al Executivului european.

Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă a oferit, de asemenea, sprijin autorităţilor bulgare şi române în eforturile acestora de a menţine securitatea în Marea Neagră.

Comisia Europeană a reiterat că atacurile asupra navelor comerciale sunt absolut inacceptabile. Purtătorul de cuvânt al CE, Christian Wigand, a afirmat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a ajuns în Marea Neagră şi reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii maritime şi a libertăţii de navigaţie.

Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene

Anul trecut, Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru Marea Neagră şi a alocat aproximativ 200 de milioane de euro pentru 65 de proiecte din întreaga regiune. Un element al strategiei îl constituie Centrul de Securitate al Mării Negre, condus în comun de România şi Bulgaria şi care urmează să funcţioneze din Constanţa şi respectiv Varna, menţionează Novinite. Centrul va contribui la îmbunătăţirea cunoaşterii situaţiei maritime şi la protecţia infrastructurii critice.

20 de miliarde de euro prin SAFE pentru România și Bulgaria

CE a mai precizat că Bulgaria şi România joacă un rol-cheie în protejarea flancului estic şi, prin urmare, vor primi împreună 20 de miliarde de euro prin iniţiativa SAFE. Cele două ţări au primit deja prefinanţare din partea Comisiei Europene, în valoare de jumătate de miliard de euro pentru Bulgaria şi 2,5 miliarde de euro pentru România. Purtătorul de cuvânt al CE a menţionat că Sofia şi Bucureştiul sunt implicate în proiecte comune de apărare europeană care acoperă domeniul spaţial, măsurile de combatere a dronelor şi monitorizarea flancului estic.

Cu toate acestea, specialiștii observă să România este neputincioasă în fața războiului dus de Rusia în Marea Neagră, potrivit unei analize publicate de prestigioasa publicație franceză Le Figaro și preluate de Curs de Guvernare.

România devine neputincioasă în fața atacurilor Rusiei în Marea Neagră

Rusia a intensificat, într-adevăr, atacurile cu drone maritime și aeriene împotriva cargourilor comerciale, cu scopul de a sufoca economia ucraineană în plin sezon al exporturilor de cereale și produse agroalimentare. Ucraina, la rândul său, ripostează în apropierea Crimeei, vizând infrastructuri și nave esențiale pentru transportul resurselor energetice rusești.

România nu poate interveni militar pentru că ar fi considerată parte a războiului

Camera de Comerț Maritim a Turciei (Imeak) preciza în august că, de la începutul războiului, 226 de nave civile, în special comerciale, au fost vizate de atacuri în Marea Neagră, dintre care 163 numai în 2026.

Dar ce pot face România și Bulgaria, țări membre ale UE și ale NATO, în fața acestor atacuri? În realitate, nu prea multe. Zona economică exclusivă (ZEE) nu face parte din apele teritoriale, care se întind până la 12 mile marine de coastă, adică 22,2 kilometri în cazul celor două țări.

Dincolo de această limită, ZEE se poate întinde până la 200 de mile marine (370,4 kilometri) de coastă, potrivit regulilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării. Chiar dacă dreptul internațional condamnă atacurile împotriva civililor, „Rusia nu ține seama de el, iar legislația nu permite protejarea acestor nave în această zonă”, subliniază contraamiralul în rezervă Sorin Learschi, directorul Forumului Securității Maritime din România. „Statele care dețin o ZEE au obligația de a acorda ajutor, dar nu pot interveni militar, întrucât aceasta ar însemna că participă direct la conflict”, spune acesta.

Un avion de vânătoare F-16 al Armatei Române a doborât o dronă maritimă cu explozibil, în apropiere de Neptun Deep

Armatele română și bulgară pot însă asigura protecția platformelor de gaze și petrol din zonele lor economice exclusive din Marea Neagră, explică ofițerul în rezervă, iar un atac împotriva uneia dintre aceste platforme ar putea fi considerat o atingere adusă drepturilor și intereselor suverane ale celor două țări.

Pe 20 august, un avion de vânătoare F-16 al Armatei Române a putut doborî o dronă maritimă încărcată cu explozibili în zona de siguranță a proiectului de exploatare a gazelor Neptun Deep.

Armatorii refuză protecția militară pentru a păstra prețurile mici la transport

În cazul navelor comerciale, „companiile cărora le aparțin trebuie să le asigure securitatea”, afirmă Sorin Learschi. În septembrie, piața londoneză a asigurărilor maritime a clasificat întreaga Mare Neagră drept zonă cu risc sporit de război, exceptând apele teritoriale ale Turciei, Bulgariei, României și Georgiei.

Contraamiral de flotă (rtr) dr. Sorin Learschi

Această clasificare atrage costuri de asigurare mult mai ridicate. Cargourile ar putea, așadar, să navigheze prin apele teritoriale ale României și Bulgariei, unde ar beneficia de protecție militară, însă, „din cauza concurenței economice mondiale, fiecare caută să reducă distanța de transport și să consume mai puțin combustibil, alegând ruta cea mai scurtă”, explică Sorin Learschi. Contraamiralul în rezervă estimează că această rută ocolitoare ar fi „cu 30 până la 40% mai lungă” decât traseul direct, care leagă strâmtoarea Bosfor, din Turcia, de porturile ucrainene de la Dunăre și de la Marea Neagră.

Ca de obicei, Rusia neagă orice

Turcia, la rândul său, încearcă să organizeze, cu sprijinul ONU, discuții între Rusia și Ucraina pentru a garanta siguranța navigației comerciale în Marea Neagră, însă aceste eforturi nu au dat rezultate până acum.

Turcia încearcă să organizeze, cu sprijinul ONU, discuții între Rusia și Ucraina

Stabilirea responsabilității pentru atacurile asupra navelor civile se dovedește complicată, mai ales că poate fi dificil să se identifice cu certitudine proveniența dronelor și să se demonstreze că atacurile sunt deliberate.

Rusia neagă în mod repetat orice implicare în incursiunile care îi sunt atribuite și susține, în unele cazuri, că dronele sunt ucrainene. La rândul său, Ucraina a afirmat uneori că propriile drone au devenit imposibil de controlat sau au ajuns în derivă după ce au fost afectate de mijloacele rusești de război electronic.