Răzvan Filipescu: Criza uleiului de gătit este insesizabilă în România
Răzvan Filipescu: Criza uleiului de gătit este insesizabilă în România
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestGuvernele mondiale au început să adopte energia produsă din plante precum soia boabe sau canola, şi chiar şi din grăsimi animale, în încercarea de a-şi reduce dependența de combustibilii fosili şi emisiile poluante. De asemenea și uleiurile vegetale, aici vorbind de uleiul de rapiță, dar și despre uleiul de floarea-soarelui uzat, sunt utilizate deseori în diverse combinații ca o alternativă pentru înlocuirea carburanților. Și la nivel european s-au propus diverse măsuri pentru înlocuirea carburanților clasici cu biocombustibili, fapt ce a condus la o panică în rândul consumatorilor din România. Cu toate acestea, Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, Răzvan Filipescu, a declarat faptul că nu este cazul ca populația să intre în panică, România fiind anual în topul producătorilor de floarea-soarelui la nivelul Uniunii Europene.
Răzvan Filipescu - Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea
Odată cu avansul tehnologic, se caută alternative pentru a se înlocui combustibilul fosil, extrem de poluant, cu variante ceva mai prietenoase cu mediul. Noile directive ale Uniunii Europene propun înlocuirea carburanților clasici cu biocombustibili, astfel, la fel cum orice inițiativă nouă sperie populația, oamenii au început să intre în panică, gândindu-se că ar urma o criză a uleiului de gătit. Răzvan Filipescu, Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, a declarat pentru Replica de Constanța: „Nu este cazul să ne panicăm absolut deloc și nu trebuie să intrăm într-un joc speculativ. România este anual în topul producătorilor de floarea-soarelui la nivelul Uniunii Europene. Producem undeva între 2,5 milioane de tone până la 3,6 milioane de tone de floarea-soarelui anual, care este suficient pentru a acoperii consumul intern. Ca idee, undeva la un milion de tone se procesează anual în România, parte din acest ulei procesat pleacă la export, iar tocmai lipsa capacităților de procesare duce la exportul inclusiv de floarea-soarelui, nu numai de ulei, pe piața din vestul Europei, în Bulgaria, Turcia, Asia.”
Filipescu: Nu este cazul să ne speriem
Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea, Răzvan Filipescu a mai transmis faptul că România nu are capacități de procesare să absoarbă toată producția internă, floarea-soarelui fiind o cultură care este și mai rezistentă la secetă: „Nu este cazul să ne speriem. La ora actuală, Europa folosește uleiul de rapiță pentru biocombustibil și prețul la rapiță a scăzut de la 3.700 de lei, cât era anul trecut, la 2.000 de lei cât este anul acesta în Portul Constanța. Dacă se folosește uleiul rezidual cu atât mai mult ar avea o dublă folosință, pentru consumul în gospodării și în consumul uman, ulterior transformându-se în combustibil. La ora actuală nu trebuie să ne facem griji că vor fi motive care să ducă la o creștere a prețului la ulei, cu atât mai mult dacă s-ar face combustibil. România nu are capacități de procesare să absoarbă toată producția internă. Floarea-soarelui este o cultură care este mai rezistentă la secetă, care nu este o mare consumatoare de fertilizanți, și cred că în perioada următoare, având în vedere contextul climatic, există preconizări ca suprafața însămânțată cu floarea-soarelui să crească. Nu e cazul absolut deloc să intrăm în panică.”
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News