Reconstituirea furtului Tezaurului Dacic al României! Vezi cum au acționat hoții

Printr-o operațiune care a durat maximum 15 minute, cel puțin trei persoane, sosite la locul faptei într-un autoturism, au pătruns în clădirea principală a Muzeului Drents, aruncând în aer o ușă masivă pentru a sustrage un coif și brățări de aur, aparținând statului român, împrumutate pentru o importantă expoziție din localitate.

La ora 03:45, în dimineața zilei de sâmbătă, 25 ianuarie, centrul orașului Assen, din nordul Olandei (Țările de Jos), a fost zguduit de o explozie. Unda de șoc a spart geamurile clădirilor din jur și a declanșat alarmele magazinelor și automobilelor parcate. 

Luminile s-au aprins, iar mai mulți curioși au ieșit la ferestre sau au coborât pe stradă să vadă ce s-a întâmplat.

În câteva minute de la explozia care a avut loc în fața Muzeului Drents din localitate, cel puțin două persoane au pătruns în clădire și au furat Coiful dacic de la Coțofenești, plus trei brățări de aur masiv și alte exponate din expoziția „Dacia, regatul aurului și al argintului”.

HARTĂ. Muzeul Drents din Assen se află poziționat într-o zonă puțin circulată, între un parc și un pârâu, accesul făcându-se pe o alee pietonală dinspre strada Oostersingel sau dinspre parc. Atacatorii, cel mai probabil, au parcat mașina pe strada Kloosterstraat, la unul din colțurile complexului de clădiri

Valoroasele piese sustrase aparțineau statului român, fiind expuse la Muzeul Național de Istorie. Hoții au venit la locul faptei cu un autoturism, au oprit în fața imobilului, au provocat explozia la ora 03:45, au pătruns în muzeu, au spart sticla de protecție a vitrinelor în care se aflau exponatele și le-au sustras. 

Au ieșit din clădire, au urcat în mașina în care îi aștepta un șofer pregătit să demareze. 

Conform autorităților olandeze, camerele de supraveghere au înregistrat pătrunderea în muzeu și modul de operare al hoților în interior, dar nu este clar dacă aceștia aveau fețele acoperite sau nu în timpul jafului. După atac, automobilul s-a deplasat în viteză spre est, înspre localitatea Rolde, aflată la 6 kilometri de Assen. Acolo, a fost abandonat și incendiat, cel mai probabil, hoții au fost preluați de un alt vehicul, conform poliției locale.

Distanța dintre Muzeul Drents și locul în care a fost descoperit vehiculul 

Între momentul exploziei din Assen și prima informație trimisă dispeceratului de urgență despre un automobil în flăcări au trecut 30 de minute, conform datelor oferite de forțele de ordine. 

Distanța dintre Muzeul Drents și locul în care a fost descoperit vehiculul incendiat este de 7 kilometri, care au fost străbătuți de mașină în mai puțin de 10 minute.

DISTANȚĂ. De la muzeu până la locul în care a fost găsit automobilul incendiat e o distanță de 7 kilometri, ce a fost parcursă în mai puțin de 10 minute - Sursa: GoogleMaps

Deci întreaga operațiune de sustragere a valoroaselor obiecte de tezaur a durat în jur de 15 de minute, dacă se ia în calcul și faptul că a fost nevoie de aproximativ 5 minute pentru a incendia vehiculul folosit.

Cei implicați cunoșteau bine locul în care era expus coiful, principalul exponat, și au acționat conform unui plan amănunțit, fiind bine antrenați.

Obiectele din aur ar putea fi topite

„Acesta este un scenariu de coșmar pentru orice muzeu. Tablourile sunt adesea furate cu intenția de a fi vândute sau returnate ulterior. Dar aurul este furat pentru a fi topit. Pentru România e un dezastru, colecția făcea parte din patrimoniul național”, a declarat Arthur Brand, detectiv de obiecte de artă, pentru presa din Olanda. 

Expertul s-a arătat rezervat în ce privește șansele de prindere rapidă a hoților, temându-se ca valoroasele obiecte din aur să nu fie distruse.

De asemenea, Arthur Brand, istoricul de artă, specializat în investigarea cazurilor de furt a exponatelor din muzee și expoziții, a spus că „jaful face parte dintr-o tendință îngrijorătoare. Împotriva acestui tip de spargere cu explozibil, niciun muzeu nu se poate proteja pe deplin”. 

Detectivul a mai subliniat faptul că Țările de Jos au devenit un punct de atracție pentru spărgători care dau lovituri, folosind dinamită.

„Hoții și-au dat seama că această metodă funcționează. Cerul este limita, iar porțile sunt larg deschise. Acest lucru e foarte îngrijorător pe toate fronturile. Poliția și guvernul trebuie să găsească rapid soluții”, a mai adăugat expertul.

DETECTIV. Expertul Arthur Brand, supranumit detectivul obiectelor de artă, a spus că e un mare pericol ca exponatele furate să fie topite. În imagine, alături de o pictură realizată de Van Gogh, furată în 2020 și recuperată anul trecut, în urma unei investigații la care a participat și Arthur Brand, alături de poliție - Foto: Facebook/ Arthur Brand

Hoții au vizat cele mai importante exponate

„Surse apropiate anchetei și experți în artă presupun că hoții au vizat în mod special piesele de top și au fost extrem de bine pregătiți”, se arată într-un articol publicat de cotidianul „De Telegraaf”, din Țările de Jos (Olanda). 

„Acesta a fost un jaf țintit. Au intrat și au ieșit în câteva minute”, au mai declarat surse din poliție pentru presa locală. 

Muzeul Drents, din Assen (68.000 de locuitori), este format dintr-un complex de clădiri istorice la care s-au adăugat și câteva corpuri moderne. 

Aici sunt găzduite o serie de expoziții și evenimente culturale, fiind principalul punct de atracție turistică din oraș.

Accesul spre clădirea muzeului se face din două părți, o alee pietonală care începe de la intersecția străzii Oostersingel cu cea a străzii Stationsstraat și care are o mică punte peste un pârâu, iar o alta, în partea opusă, pe aleea Brink, care șerpuiește pe lângă un parc și e foarte puțin circulată.

Explozia a avut loc în fața intrării dinspre parc, hoții pătrunzând cu mașina până aproape de ușa de acces în muzeu.

„La 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez, expoziția Dacia! Rijk van goud en zilver propune o nouă perspectivă asupra culturii și civilizației geto-dacice, care de această dată se concentrează asupra spectaculoasei arte a orfevrăriei (obiecte din aur - n.red.) și argintăriei geto-dacice, unice în spațiul european”, se arată în comunicatul Muzeului Național de Istorie, emis în data de 4 iulie 2024, cu trei zile înainte de deschidere expoziției.

„Cele 673 de bunuri din metale prețioase, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România, vor fi expuse într-o scenografie inedită și modernă care pune în valoarea atât istoria milenară a bunurilor arheologice, cât și bogăția culturii și civilizației dacice”, se mai arată în comunicatul instituției, conform spotmedia.ro.